A fost lansat ghidul educaţional "Exploratori ai Dunării şi ai Sturionilor din Dunăre"

Duminică, 15 Iulie 2018 00:00
Publicat în Regional
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Anul acesta, Ziua Dunării a fost marcată de WWF-România cu mare încredere în importanţa educaţiei în formarea cetăţenilor de mâine, pentru conservarea naturii. Astfel, WWF-România a lansat primul ghid educaţional care tratează în egală măsură Dunărea, Delta Dunării şi sturionii din Dunăre: "Exploratori ai Dunării şi ai Sturionilor din Dunăre".
Ghidul "Exploratori ai Dunării şi ai Sturionilor din Dunăre" face parte dintr-o serie de trei ghiduri educaţional pe care WWF-România îl realizează completând seria deja cunoscută care tratează natura sălbatică din Carpaţii de Sud-Vest şi zimbri. Ghidul este structurat în trei părţi, primele două tratând subiecte teoretice legate de Coridorul Verde al Dunării Inferioare, Delta Dunării şi sturionii din Dunăre şi a treia parte care reprezintă bazele viitoarelor Cluburi de tineri activi pentru Dunăre şi Sturionii din Dunăre. Practic, această ultimă parte reprezintă curriculumul complet destinat profesorilor şi elevilor coordonatori, care să îi îndrume pe aceştia pas cu pas în construirea unor generaţii de tineri adulţi responsabili cu mediului, implicaţi în identificarea şi soluţionarea problemelor cu care comunităţile lor se confruntă. Ghidul este destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 12-18 ani de la gimnaziu şi liceu şi este disponibil online aici. Materialul a fost realizat în cadrul proiectului "Conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre prin prevenirea şi reducerea braconajului şi comerţului ilegal cu produse din sturion" cu contribuţia financiară din partea programului Comisiei Europene LIFE+ şi cofinanţat de WWF-Olanda.

România găzduieşte ultimul sector al fluviului Dunărea neîntrerupt de baraje, Dunărea Inferioară

Până prin anii '90, lunca şi Delta Dunării au suferit modificări majore prin îndiguirea şi desecarea unor suprafeţe inundate sau inundabile însemnate şi transformarea lor în terenuri agricole. Mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute şi, odată cu ele, serviciile pe care le furnizează: protecţia împotriva inundaţiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunităţi de turism şi recreere, peşte şi alte surse de hrană. Zonele inundabile cu tot ce însumează ele (lacuri, braţe laterale ale Dunării) sunt importante pentru depunerea icrelor de către peşti şi zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. Astfel, zonele umede din lungul Dunării erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici. Întreruperea legăturii fluviului cu lunca inundabilă, a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natură şi a determinat reducerea drastică a capacităţii de stocare a apei la inundaţii şi protejarea astfel a localităţilor de viituri puternice.

Sturionii, cel mai valoros dar al Dunării

Apăruţi în urmă cu 200 de milioane de ani, contemporani cu dinozaurii, sturionii sunt peşti migratori străvechi aflaţi astăzi în pragul dispariţiei. Dunărea Inferioară este unul dintre ultimele sectoare de apă dulce unde mai pot fi găsiţi sturioni sălbatici. Pescuitul ilegal - în principal pentru caviar - este cea mai mare ameninţare directă împotriva sturionilor din Dunăre. Acesteia i se adaugă pierderea habitatelor şi întreruperea migrării către zonele de reproducere. În România din anul 2006 este interzis pescuitul sturionului, interdicţia fiind valabilă până în prima parte a anului 2021. 

15Ghid Sturioni poza in text

Prima platformă online de sesizare a tuturor problemelor de mediu

Problemele de mediu, fie că vorbim despre un posibil caz de braconaj sau un comportament nepotrivit la adresa mediului, de luna aceasta pot fi semnalate online cu ajutorul platformei actionez.ro. Această platformă funcţionează ca un formular online interactiv. Cetăţenii îl completează cu informaţiile pe care le au şi, în funcţie de caz, fie le este indicat să trimită o sesizare către instituţia sau instituţiile relevante problemei identificate de ei, fie primesc o serie de recomandări, în funcţie de problematică. Sesizarea va fi redirecţionată automat de către platformă instituţiei căreia îi este destinată. Odată trimisă sesizarea, aceasta va apărea pe harta sesizărilor trimise de toată lumea. Pe măsură ce instituţia răspunde sesizării, platforma va arăta gradul de soluţionare, în timp real.

WWF şi Google pun Delta Dunării pe harta digitală a lumii

WWF-România îşi uneşte forţele cu Google pentru a pune Delta Dunării pe harta digitală a lumii, pe care o cutreieră peste un miliard de oameni zilnic. Procesul de captare a imaginilor de tip Street View a început acum o lună de zile, echipa WWF navigând braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe, iar imaginile vor fi disponibile online în toamnă pe Google Maps, după ce vor fi procesate de specialiştii Google.

#Connect2DanubeDelta: De ce este importantă Delta Dunării

Delta Dunării, sit UNESCO protejat la nivel internaţional, adăposteşte peste 5.000 de specii de animale şi plante, peste 300 de specii de păsări, adică 85% dintre speciile de păsări din România, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani şi cea mai întinsă zonă compactă de stufăriş din Europa. De asemenea, Delta este cunoscută pentru dinozaurii subacvatici, sturionii, cei mai mari peşti de apă dulce din lume. În perioada Comunismului însă, biodiversitatea zonei a scăzut din cauza extinderii terenurilor agricole, a fermelor piscicole şi a exploatării excesive a stufului.

Biodiversitatea sau conexiunea dintre toate elementele naturale

Trăim într-o lume a tehnologiei, o lume a conexiunilor şi hashtagurilor, dar, în acelaşi timp, când vine vorba de mediul înconjurător, este greu să înţelegem de ce contează natura pentru noi, zi de zi. Delta Dunării este un hotspot de biodiversitate, un termen complicat la prima vedere, dar familiar, când este analizat mai atent. Născut din sintagma "diversitate biologică", termenul se referă la varietatea vieţii pe Pământ, în toate formele ei şi cu toate interacţiunile sale. Varietate genetică, nenumărate specii, comunităţi, ecosisteme - ca Delta Dunării - unde viaţa interferează cu mediul fizic. Aceste numeroase interacţiuni au făcut Pământul prielnic vieţii omeneşti. Tot ce vedem în jurul nostru, de la păduri, delte, râuri, toate ecosistemele care ne oferă resurse pentru traiul nostru, toate acestea înseamnă, de fapt, biodiversitate. Faptul că avem aer respirabil şi apă potabilă, hrană şi spaţii de recreere, se datorează biodiversităţii.

Un hashtag menit să schimbe trendul: #ProtectWater

Cea mai mare ameninţare înregistrată la adresa biodiversităţii provine din impactul combinat al pierderii şi degradării habitatelor, ca urmare a activităţii umane - nu degeaba perioada actuală este numită de cercetători Antropocen. Dacă trendul actual continuă, până în 2020 populaţiile speciilor sălbatice de vertebrate ar putea ajunge la un declin de 67%, comparativ cu anul 1970, ca urmare a activităţilor umane. În plus, cel mai mult suferă populaţiile speciilor de apă dulce, declinul fiind în acest caz de 81%, mai mult decât dublă faţă de speciile terestre şi marine. Odată cu biodiversitatea, cu ecosistemele de apă dulce, pierdem de fapt şi serviciile esenţiale de mediu: protecţia împotriva inundaţiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunităţi de turism şi recreere, peşte şi alte surse de hrană.
Dar fiecare putem şi să protejăm natura, prin gesturi simple. Înseamnă să alegem produse locale şi de sezon, să susţinem produsele sustenabile, dezvoltate de localnici. Când călătorim, să fim turişti responsabili care nu iau cu ei decât poze ca amintire şi care nu deranjează speciile sălbatice. Poate cel mai important, înseamnă să ne informăm şi să acţionăm când vedem că legile care proejează natura, ca Directiva Cadru Apă şi Directiva Habitate, sunt în pericol. Doar împreună şi prin gesturi repetate zi de zi putem proteja natura.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu