Se cunoştea efectul benefic al fibrelor, dar rămânea de clarificat influenţa lor în prevenirea bolilor infecţioase, arată un studiu publicat de Le Point. Studiul mai afirmă că efectele pozitive asupra mortalităţii se datorează îndeosebi consumului de cereale. Consumul regulat de fibre alimentare determină o scădere cu 22% a mortalităţii, arată un important studiu american, pentru care au fost observaţi timp de nouă ani circa 220.000 de bărbaţi şi 170.000 de femei de la 50 la 71 de ani. Rezultatele sale au apărut recent în Archives of International Medicine. Este prima dată că cercetătorii fac dovada efectului benefic al fibrelor asupra duratei de viaţă. „Cel mai surprinzător este efectul asupra mortalităţii produse de infecţii”, apreciază dr Pierre Azam, nutriţionist şi endocrinolog parizian. „Spre deosebire de ceea ce se ştia deja despre efectele pozitive ale fibrelor asupra bolilor cardiovasculare şi respiratorii, diabetului şi obezităţii, acest aspect este cu totul şi cu totul neaşteptat”, afirmă el.
Specialistul aminteşte că fibrele nu se digeră în stomac, ci fermentează cu ajutorul microflorei bacteriene din intestinul gros. O dietă bogată în fibre poate diminua riscul unor anumite afecţiuni, precum hemoroizii, sindromul colonului iritabil şi diverticuloza colonului. Fibrele, în special cele solubile, pot de asemenea să micşoreze nivelul colesterolului din sânge şi să diminueze absorbţia glucidelor, optimizând astfel nivelul glicemiei la diabetici.
O dietă bogată în fibre poate reduce riscul apariţiei diabetului de tip 2 şi contribuie la oprirea pierderii în greutate. Alimentele bogate în fibre necesită de regulă mai multă mestecare, lăsând astfel organismul să ajungă la senzaţia de saţietate şi evitând consumul în exces. De asemenea, dieta bogată în fibre dă senzaţia că masa e mai bogată şi durează mai mult. În plus, ea tinde să conţină mai puţine calorii la aceeaşi cantitate de mâncare. Fibrele mai au proprietăţi antiinflamatorii, de care s-au ocupat cercetătorii americani.
Ei au evaluat componentele alimentare pe eşantionul de participanţi la studiu cu ajutorul unui chestionar de 124 puncte, care le-a permis să determine consumul de alimente din punct de vedere al cantităţii şi al structurii consumului zilnic în ultimele 12 luni. Au mai fost reţinute şi alte date, cum ar fi modul de viaţă şi cauzele morţii. În timpul celor nouă ani cât s-a desfăşurat studiul, au fost peste 20.000 de decese în rândul bărbaţilor şi 11.000 la femei. Consumul de fibre s-a situat între 13 şi 29 g pe zi la bărbaţi şi de la 11 la 26 g pe zi la femei. Analiza rezultatelor a dus la concluzia că aportul în fibre se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de mortalitate generală.
Faţă de femeile care au consumat puţine fibre, cele care au mâncat mai multe au înregistrat o scădere cu 34% a mortalităţii cardiovasculare, cu 46% a celei cardiorespiratorii şi cu 59% a mortalităţii în urma unei boli infecţioase; la bărbaţi, aceste cifre au fost 24, 31 şi, respectiv, 56%. „Rezultatele ne fac să recomandăm tuturor pacienţilor noştri să mănânce mai mult de 15 g de fibre pe zi”, spune dr Azam. „Dar atenţie, ele trebuie să facă parte din regimul zilnic. Dacă într-o zi se mănâncă puţine fibre şi în alta, mai multe, organismului nu-i va plăcea. Alimentele cele mai bogate în fibre (varza, sparanghelul, spanacul) sunt adesea cel mai greu suportate de intestin, spre deosebire de paste şi de orezul complet”, încheie dr Azam, citat de le Point.
