V-aţi imaginat vreodată cum ar fi să nu ştiţi să scrieţi şi să citiţi? La câte lucruri, activităţi şi informaţii nu aţi avea acces? Şi nu ne referim neapărat la ultimele apariţii din librării, ci la lucruri de fiecare zi, cum ar fi citirea acestor rânduri, a prospectului medicamentului abia prescris de medicul dumneavoastră sau al copilului, a etichetei, ca să vedeţi dacă produsul are sau nu substanţa la care sunteţi alergic.
Raportul Dezvoltării Umane realizat de UNESCO în 2009 arată că, la nivel mondial, 796 de milioane de adulţi nu au un nivel minim de alfabetizare. Potrivit aceluiaşi raport, rata de alfabetizare în România este de 97,6%. Deşi un procent de 2,4% poate părea mic, pentru fiecare dintre cei peste 520.000 de români care se ascund în spatele acestei cifre înseamnă mult. Înseamnă, dincolo de statistici, oameni lipsiţi de oportunităţi. În lipsa alfabetizării lipsesc şi şansele unei educaţii de bază, esenţiale pentru reducerea sărăciei, asigurarea egalităţii de şanse, afirmarea principiilor şi valorilor democraţiei.
Din nefericire, în era internetului de mare viteză, a revoluţionării mijloacelor de comunicare, există multe persoane în comunităţile noastre care nu au acces la informaţii şi nu pot comunica prin scris şi citit. Cauzele sunt diverse iar consecinţele conduc la un nivel scăzut al calităţii vieţii, fără acces la oportunităţi şi, adesea, fără şansa îmbunătăţirii nivelului de trai pentru adulţii afectaţi de analfabetism şi pentru copiii lor.
„Printre persoanele din comunitatea noastră afectate de lipsa abilităţii de a citi şi de a scrie se află şi o parte dintre părinţii celor 40 de copii şi tineri pe care îi sprijinim în mod curent prin intermediul Centrului Comunitar al Fundaţiei Cuvântul Întrupat. De aceea, în această lună am iniţiat un program de alfabetizare, un fel de şcoală de vară unde aceşti adulţi, bărbaţi şi femei, învaţă scrisul şi cititul. Ne bucurăm să-i putem ajuta în acest fel”, a declarat Lenuţa Chronic, psiholog şi educator în programul de alfabetizare al Fundaţiei.
În ceea ce-i priveşte pe cursanţi, împărtăşesc entuziasmul unui nou început, al unei noi experienţe, ce le îmbogăţeşte viaţa.
“Eu cred că e bine în primul rând pentru mine să învăţ să citesc. Atunci când merg undeva, la magazin de exemplu, vreau să pot citi singură ce scrie pe unele lucruri, nu să-i întreb mereu pe cei din jur. Acum deja cunosc câteva litere”, spune Dorina, de 36 ani.
“Programul acesta mă ajută să pronunţ cuvintele mai bine şi să învăţ să scriu şi să citesc. De obicei, trebuie să mă rog de copii să-mi citească, dar vreau să învăţ să citesc singură”, povesteşte Maria, de 31 de ani.
„Ne dorim ca în toamnă, când copiii vor merge la şcoală, să putem împărţi responsabilitatea ajutorării lor la teme chiar cu părinţii acestora, cursanţii din aceste luni de alfabetizare”, spune Oana Tonică, asistent social, responsabil cu programul de alfabetizare.
Raportul Dezvoltării Umane realizat de UNESCO în 2009 arată că, la nivel mondial, 796 de milioane de adulţi nu au un nivel minim de alfabetizare. Potrivit aceluiaşi raport, rata de alfabetizare în România este de 97,6%. Deşi un procent de 2,4% poate părea mic, pentru fiecare dintre cei peste 520.000 de români care se ascund în spatele acestei cifre înseamnă mult. Înseamnă, dincolo de statistici, oameni lipsiţi de oportunităţi. În lipsa alfabetizării lipsesc şi şansele unei educaţii de bază, esenţiale pentru reducerea sărăciei, asigurarea egalităţii de şanse, afirmarea principiilor şi valorilor democraţiei.
Din nefericire, în era internetului de mare viteză, a revoluţionării mijloacelor de comunicare, există multe persoane în comunităţile noastre care nu au acces la informaţii şi nu pot comunica prin scris şi citit. Cauzele sunt diverse iar consecinţele conduc la un nivel scăzut al calităţii vieţii, fără acces la oportunităţi şi, adesea, fără şansa îmbunătăţirii nivelului de trai pentru adulţii afectaţi de analfabetism şi pentru copiii lor.
„Printre persoanele din comunitatea noastră afectate de lipsa abilităţii de a citi şi de a scrie se află şi o parte dintre părinţii celor 40 de copii şi tineri pe care îi sprijinim în mod curent prin intermediul Centrului Comunitar al Fundaţiei Cuvântul Întrupat. De aceea, în această lună am iniţiat un program de alfabetizare, un fel de şcoală de vară unde aceşti adulţi, bărbaţi şi femei, învaţă scrisul şi cititul. Ne bucurăm să-i putem ajuta în acest fel”, a declarat Lenuţa Chronic, psiholog şi educator în programul de alfabetizare al Fundaţiei.
În ceea ce-i priveşte pe cursanţi, împărtăşesc entuziasmul unui nou început, al unei noi experienţe, ce le îmbogăţeşte viaţa.
“Eu cred că e bine în primul rând pentru mine să învăţ să citesc. Atunci când merg undeva, la magazin de exemplu, vreau să pot citi singură ce scrie pe unele lucruri, nu să-i întreb mereu pe cei din jur. Acum deja cunosc câteva litere”, spune Dorina, de 36 ani.
“Programul acesta mă ajută să pronunţ cuvintele mai bine şi să învăţ să scriu şi să citesc. De obicei, trebuie să mă rog de copii să-mi citească, dar vreau să învăţ să citesc singură”, povesteşte Maria, de 31 de ani.
„Ne dorim ca în toamnă, când copiii vor merge la şcoală, să putem împărţi responsabilitatea ajutorării lor la teme chiar cu părinţii acestora, cursanţii din aceste luni de alfabetizare”, spune Oana Tonică, asistent social, responsabil cu programul de alfabetizare.
