O proporţie de 44% dintre români cred în numere norocoase, în timp ce mai puţin de o cincime dintre cetăţenii români (17%) nu cred în astfel de numere - este concluzia unui studiu Eurobarometru privind descoperirile ştiinţifice şi tehnologiile, dat publicităţii de Comisia Europeană. În acelaşi timp, patru din zece europeni cred în numere norocoase, 35% nu au astfel de convingeri, iar restul de 25% din europeni nu ştiu dacă anumite numere au diferite 'puteri magice' asupra vieţii lor.
Astfel de superstiţii, relevă acelaşi studiu, sunt în creştere la nivelul UE, faţă de nivelul de 37% înregistrat în anul 2005, când CE a prezentat rezultatele precedentului Eurobarometru privind percepţiile europenilor despre descoperirile ştiinţifice şi tehnologii.
Cele mai mari proporţii ale celor superstiţioşi în populaţiile totale ale ţării lor se înregistrează în estul şi sudul Europei (Letonia - 60%, Cehia - 59%, Italia - 58%, Slovacia - 57%), iar cele mai mici în nordul sau vestul continentului (Finlanda - 21%, Olanda - 25%, Franţa - 28%).
La nivelul UE, femeile sunt mai superstiţioase decât bărbaţii, 41% dintre ele crezând în puterea cifrelor, faţă de 36% din bărbaţi.
Pe de altă parte, 51% dintre români cred că oamenii depind prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă, opinie împărtăşită de 38% din cetăţenii UE. La cele două extreme se află Ciprul cu 66% dintre ciprioţi de această opinie şi Danemarca, unde unul dintre cinci oameni consideră că oamenii depind prea mult de ştiinţă în detrimentul credinţei.
Tot 51% din români (faţă de 62% media în UE) sunt de părere şi că ştiinţa poate afecta valorile morale, opinie cu care sunt de acord 82% din ciprioţi şi 47% din irlandezi.
Astfel de superstiţii, relevă acelaşi studiu, sunt în creştere la nivelul UE, faţă de nivelul de 37% înregistrat în anul 2005, când CE a prezentat rezultatele precedentului Eurobarometru privind percepţiile europenilor despre descoperirile ştiinţifice şi tehnologii.
Cele mai mari proporţii ale celor superstiţioşi în populaţiile totale ale ţării lor se înregistrează în estul şi sudul Europei (Letonia - 60%, Cehia - 59%, Italia - 58%, Slovacia - 57%), iar cele mai mici în nordul sau vestul continentului (Finlanda - 21%, Olanda - 25%, Franţa - 28%).
La nivelul UE, femeile sunt mai superstiţioase decât bărbaţii, 41% dintre ele crezând în puterea cifrelor, faţă de 36% din bărbaţi.
Pe de altă parte, 51% dintre români cred că oamenii depind prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă, opinie împărtăşită de 38% din cetăţenii UE. La cele două extreme se află Ciprul cu 66% dintre ciprioţi de această opinie şi Danemarca, unde unul dintre cinci oameni consideră că oamenii depind prea mult de ştiinţă în detrimentul credinţei.
Tot 51% din români (faţă de 62% media în UE) sunt de părere şi că ştiinţa poate afecta valorile morale, opinie cu care sunt de acord 82% din ciprioţi şi 47% din irlandezi.
