Atenţie: aproape 50.000 de români mor anual din cauza fumatului. Dintre aceştia peste 35 la sută sunt femei. Cei mai mulţi dintre români fumează în medie un pachet de ţigări pe zi, în timp ce doar 12% fumează ocazional. Majoritatea, adică 67% dintre cei ce fumează, susţin că nu au încercat niciodată se se lase de fumat, iar 25% recunosc faptul că au încercat de 1-5 ori să renunţe la ţigări, în ultimul an, dar nu au reuşit. Chiar dacă foarte puţini au reuşit să se lase de fumat, 49% dintre aceştia s-au reapucat să fumeze pentru că nu au putut rezista nevoii de a fuma, iar 24% susţin că s-au reapucat de fumat pentru că au o viaţă mult prea stresantă.
Un viciu nestăpânit
Fumatul este un comportament însuşit, format în anumite situaţii - stres, petreceri, abaterea gândurilor, plăcere etc. De multe ori, în timp, gestul în sine devine un automatism. Fumătorii împătimiţi îşi aprind imediat o ţigară, indiferent că aşteaptă într-o staţie, şofează, vorbesc la telefon sau sunt ocupaţi cu altceva. Din păcate această practică nu are decât un singur final dacă nu se încearcă din timp diferite soluţii şi metode pentru a renunţa şi din păcate nu este unul absolut deloc fericit: fumătorii mor de tineri!
Persoanele intervievate susţin că sunt conştiente că fac rău şi celor din jur când fumează, iar 41% susţin că ştiu că fumatul poate provoca afecţiuni respiratorii. Dintre cei intervievaţi, 81% fumează când sunt singuri, 68% îşi aprind ţigara în prezenţa nefumătorilor, iar 35% în compania copiilor. Cum scăpăm de această "boală"? Cu acupunctura, cu plasturii cu nicotină sau poate prin hipnoză? Conform unor statistici recente, 80% din fumătorii activi ar vrea să se lase iar jumătate din fumători încearcă să se lase de fumat singuri, doar printr-o voinţă de fier. Ceilalţi, însă, au nevoie de sprijin.
Brusc sau treptat?
Oare e bine să te opreşti brusc sau să reduci treptat consumul de ţigări? Asta depinde de fiecare persoană în parte. Cei care vor să se lase brusc trebuie să se gândească înainte cum pot depăşi - prin alte metode - nevoia de ţigări, de pildă reducerea stresului nu cu nicotină, ci prin exerciţii de relaxare a musculaturii. Cei care stăpânesc această metodă se destind în doar câteva minute Exista o metodă eficientă mai ales pentru cei care n-au reuşit să se lase de fumat dintr-o dată. Este vorba despre o curbă a succesului: fumătorul înscrie zilnic într-un tabel numărul ţigărilor fumate şi în felul acesta vizualizează reducerea consumului de tutun, până ce el ajunge la zero.
După 24 de ore, riscul infarctului miocardic, destul de ridicat la fumători, se reduce. După un an, ajunge cam la jumătate, iar la un an şi jumătate este aproape acelaşi ca la nefumători. După cinci ani de abstinenţă, riscul îmbolnăvirii de cancer pulmonar se reduce la jumătate, iar după zece ani este ca şi când n-ar fi fumat niciodată. Susceptibilitatea fizică la nicotină rămâne însă, chiar dacă o persoană n-a mai fumat ani de zile.
