Oamenii religioşi sunt mai puţin inteligenţi decât ateii, potrivit analizării a peste 63 de studii ştiinţifice realizate de-a lungul a câteva decenii, informează The Independent. Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Rochester, condusă de profesorul Miron Zuckerman, a constatat „o relaţie negativă semnificativă între inteligenţă şi religiozitate” în cazul a 53 din cele 63 de studii luate în considerare.
Potrivit studiului, „Relaţia dintre inteligenţă şi religiozitate: o meta-analiză şi câteva explicaţii propuse”, publicat în ''Personality and Social Psychology Review'', chiar şi în primii ani de viaţă, cu cât este mai inteligent un copil cu atât este mai probabil ca acesta să se îndepărteze de religie.
De asemenea, şi la o vârstă înaintată, persoanele cu o inteligenţă peste medie sunt mai puţin predispuse să fie religioase, au indicat cercetătorii.
Unul dintre studiile folosite de Zuckerman este o analiză, pe întreaga durată a vieţii, a credinţelor unui eşantion de 1.500 de copii cu un IQ de peste 135.
Studiul, care a început în 1921 şi continuă şi astăzi, indică faptul că, şi la o vârstă foarte înaintată, subiecţii au avut un nivel mult mai scăzut de convingeri religioase decât media populaţiei.
Cercetarea - prima meta-analiză sistematică a 63 de studii efectuate între 1928 şi 2012 - relevă că, din 63 de studii, 53 au indicat o corelaţie negativă între inteligenţă şi religiozitate, şi doar 10 o corelaţie pozitivă.
Autorii evaluării au analizat fiecare studiu independent, luând în considerare calitatea procesului de colectare a datelor, dimensiunea eşantionului şi metodele de analiză folosite.
Cele trei psihologi care au efectuat analiza au definit inteligenţa drept „capacitatea de a raţiona, planifica, rezolva probleme, gândi abstract, înţelege idei complexe, învăţa repede, şi învăţa din experienţă”, iar „religiozitatea” drept implicarea într-unul (sau în toate) aspectele legate de religie.
Conform analizei, alţi factori - cum ar fi genul sau educaţia - nu au avut nicio influenţă în corelaţia dintre inteligenţă şi religiozitate. Nivelul de credinţă a variat însă în raport cu vârsta, iar corelaţia s-a dovedit cea mai slabă în rândul populaţiei fără studii universitare.
Pe de altă parte, criticii susţin că analiza nu se ocupă decât de inteligenţa analitică şi nu ia în considerare formele recent identificate de inteligenţă, cum ar fi inteligenţa creativă şi emoţională.
