Cafeaua - băutură sau drog?

Efectele fiziologice ale cafeinei devin evidente la adulţi la doze de numai 100-200 mg. Acest nivel este realizat cu uşurinţă prin consumarea a 1-3 ceşti de cafea.

Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se găseşte în diferite băuturi, ca ceaiul negru, cafeaua, băuturi acidulate care conţin cola şi ciocolată. De asemenea, cafeina este adăugată şi în compoziţia altor băuturi, şi este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fără reţetă, cum ar fi cele pentru dureri de cap, răceală, alergii, antialgice şi pilule pentru menţinerea stării de veghe.

Circa 80% din populaţia adultă consumă cafeină şi circa 20% consumă peste 350 mg/zi - cantitate suficientă pentru a produce dependenţă fizică.

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determină conţinutul de cafeină al băuturii. O ceaşcă de cafea instant conţine circa 65 mg cafeină, în timp ce cafeaua filtrată conţine circa 110 mg/ceaşcă. Ceaiul negru şi majoritatea băuturilor răcoritoare cu cafeină conţin cca 30-65 mg/porţie. Băuturile din ciocolată fierbinte conţin cca 5 mg/ceaşca, în timp ce batoanele de ciocolată pot conţine între 10 şi 40 mg/60 g.

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi văzute după consumarea a doar 1-3 ceşti de cafea. Raportat la greutatea corporală, copiii cu vârsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeină. Un copil care bea o cutie de băutură răcoritoare cu cafeină ingerează echivalentul a 4 ceşti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbită cu uşurinţă în organism, nivelul sangvin atingând valoarea maximă la circa 30 de minute după ingestie. Viteza eliminării ei din sânge variază de la câteva ore la adult la câteva zile la nou-născut. Viteza eliminării este redusă în timpul sarcinii şi prin folosirea anticoncepţionalelor orale. Fumatul, pe de altă parte, pare să crească rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeină ar trebui să fie mult redusă sau eliminată complet de persoanele care încearcă să renunţe la fumat, pentru a împiedica creşterea nivelului cafeinei în sânge şi posibila creştere a dorinţei după nicotină.

- Creşte nivelul zahărului din sânge (ceea ce dă senzaţia unei creşteri a disponibilului de energie)

- Creşte nivelul grăsimilor sangvine

- Creşte tensiunea arterială

- Stimulează sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihnă)

- Bătăi cardiace neregulate

- Creşte pierderea urinară de calciu şi magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sănătăţii osoase)

- Creşte secreţia acidă a stomacului (agravează ulcerul gastric)

- Tremur, iritabilitate, nervozitate

- Insomnie şi dereglarea orarului somnului

- Anxietate şi depresie

- Accentuează simptomele sindromului premenstrual (SPM)

Întrucât cafeina traversează placenta şi este metabolizată de făt foarte încet, acesta riscă să fie expus unor cantităţi semnificative de cafeină dacă mama consumă băuturi care conţin acest drog. În studiile pe animale, dozele mari de cafeină provoacă malformaţii congenitale osoase, întârzierea creşterii fetale, greutate redusă la naştere şi creşterea numărului de pui născuţi morţi, în timp ce dozele mai mici, echivalentul a două ceşti de cafea/zi, pot provoca încetinirea creşterii osoase. La cobaii expuşi unor doze modeste de cafeină s-a observat apariţia unor modificări neuro-comportamentale care au persistat şi în timpul vieţii de adult. Cafeina consumată de masculi înainte de împerechere poate, de asemenea, produce întârzieri semnificative ale creşterii fetale.

Unele studii populaţionale au arătat că ingestia unor cantităţi mari de cafeină de către femeile însărcinate se asociază cu o incidenţă mai mare decât normală de prematuritate, greutate scăzută la naştere şi circumferinţă craniană redusă. Pe baza datelor existente, Organizaţia Food and Drug Administration din SUA sfătuieşte femeile însărcinate să evite consumul de cafeină sub orice formă în timpul sarcinii.

S-a demonstrat că datorită consumului de cafeină creşte riscul apariţiei anumitor boli, printre care se numără şi bolile cardio-vasculare şi cancerul.

Administrarea unei doze de 1-3 ceşti de cafea determină o creştere substanţială a tensiunii arteriale la persoanele care nu folosesc cafea, în timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. Majoritatea medicilor recomandă reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz de palpitaţii sau bătăi cardiace neregulate, întrucât cafeina poate declanşa crize de aritmii cardiace. În afară de aceasta, un număr de studii ştiinţifice a arătat că sigur consumul de cafea se asociază cu prezenţa unor niveluri crescute de colesterol şi trigliceride în sânge. Un studiu recent a arătat că până şi folosirea cafelei decafeinizate (peste 4 ceşti/zi) creşte riscul de boală cardiacă. Studiul de sănătate al adventiştilor a găsit că folosirea cafelei se asocia cu o creştere a riscului de boală cardiacă de 50% la bărbaţi şi de 10-20% la femei.

Deşi studiile pe animale arată că de una singură cafeina nu produce cancer, cafeina sau cafeaua par să crească frecvenţa cu care alţi factori carcinogeni induc tumori. Există câteva studii care au evidenţiat o legătură între consumul de cafea şi cancerele umane. Adventiştii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon şi de vezică urinară. Consumul de cafea a fost implicat şi în cancerele renal, ovarian şi de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost asociat cu creşterea riscului de cancer de rect, dar nu şi de colon.

Cafeina şi alte metilxantine (teofilina din ceai şi teobromina din ciocolată) au fost identificate ca posibili factori de risc şi pentru cancerul mamar. Există dovezi şi că metilxantinele cresc riscul de boală fibrochistică mamară, o boală benignă care poate creşte riscul de cancer mamar. Unii cercetători sunt de părere că simptomele acestei boli se ameliorează dacă metilxantinele sunt eliminate din dietă.

Cafeaua şi ceaiul reduc semnificativ absorbţia fierului - cu 40 şi respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balanţei calciului, reducând absorbţia calciului şi crescând pierderea de calciu prin urină. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la apariţia pirozisului (arsuri retrosternale).

La animale, dozele foarte mari de cafeină determină agresivitate şi comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determină apariţia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasă. Persoanele sensibile la cafeină manifestă anxietate şi depresie severă după consumul unei doze de numai 300 mg de cafeină. Pediatrii sunt îngrijoraţi de faptul că atât de mulţi copii consumă cafeină, care poate determina comportament hiperactiv.

Mulţi dintre cei care folosesc cu regularitate cafeină sunt surprinşi să constate cât de greu le vine să renunţe la ea. Dependenţa, evidenţiată de simptomele sindromului de înţărcare, se poate instala după numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeină zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeină se pot aştepta ca simptomele de înţărcare să apară la 12-24 ore după ultima doză de cafeină. Acestea diferă de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseală, apatie şi (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore şi dispar la sfârşitul primei săptămâni. Metodele de detoxificare pot varia de la renunţarea bruscă la scăderea treptată a consumului şi folosirea analgezicelor pentru a uşura simptomele. Cafeina este un drog care dă dependenţă şi folosirea lui regulată poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substanţe chimice pentru a te simţi bine este un comportament de risc, care poate deschide poarta pentru folosirea altor droguri. Întrucât cafeaua şi ceaiul conţin numeroşi compuşi chimici în afară de cafeină, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabilă evitarea chiar şi a băuturilor decafeinizate.

- Alegeţi cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte băuturi care conţin cafeină.

- Produsele care conţin cafeină vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.

- Femeile însărcinate şi care alăptează, precum şi copiii vor evita orice produs care conţine cafeină.

- Dacă doriţi totuşi să consumaţi ciocolată şi cacao, folosiţi-le rar şi în cantităţi foarte mici. Granulele din roşcove (ceratonia) sunt un înlocuitor bun al ciocolatei.

- Formaţi-vă obiceiul de a bea apă curată, sucuri de fructe şi legume. Dacă simţiţi nevoia de a bea ceva cald învăţaţi să folosiţi ceaiuri din plante medicinale sau băuturi pe bază de cereale în loc de ceai sau cafea decafeinizate.