Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae, care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben şi pe cel verde etc., şi este cultivat, în prezent, pe scară largă.
Provine din India, fiind cultivat de cel puţin 3.000 de ani, în Asia de vest. În Europa, a ajuns în timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franţa, care amintesc de cultivarea castravetelui. La noi, el este cultivat de peste 2.500 de ani, fiind folosit şi în tratamente naturiste, datorită proprietăţilor sale curative.
Se cultivă în numeroase varietăţi, datorită diversităţii fructelor. Câteva varietăţi de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fără seminţe, de obicei crescute în sere, unde polenizarea prin insecte este eliminată, reducându-le potenţialul calitativ. În Europa, sunt preferate soiurile de castravete care pot produce seminţe şi care necesită polenizare.
Castravetele este cules când are culoarea verde şi poate fi consumat crud sau murat. Gustul deosebit şi multiplele întrebuinţări pe care le are în gastronomie, alături de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a formei crude, fac din castravetele murat o piesă de rezistenţă a alimentaţiei umane, în special alături de produse din carne, în sezonul rece.
Castravetele conţine mulţi nutrienţi, carbohidraţi, zahăr, fibre solubile şi insolubile, sodiu, vitamine, minerale, acizi graşi, aminoacizi, precum şi alte substanţe. În fruntea listei substanţelor nutritive din castravete, se află cucurbitacina, lignanii şi flavonoidele.
Conţine 96,5% apă, ceea ce îl face să aibă proprietăţi drenante. Totodată, este foarte sărac în calorii, nu conţine grăsimi, ci o cantitate foarte mică de substanţe proteice. De asemenea, consumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă, constituie o sursă importantă de potasiu, fier, siliciu, fosfor, folaţi, fibre, triptofan şi magneziu, care sunt depozitate cu precădere în coaja lui. Tot în coaja castravetelui este depozitată şi cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A şi a vitaminelor B1, B2, B3, B5, B6.
Proprietăţi terapeutice
Compus din aproape 90% apă, castravetele ar trebui să fie un aliment nelipsit pentru cei care nu beau suficientă apă într-o zi. Acesta previne în mod eficient deshidratarea.
Apa conţinută de castravete contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Datorită calităţilor sale terapeutice, castravetele este folosit ca remediu natural în tratamentul constipaţiei. Este un bun laxativ, contribuind astfel şi la eliminarea toxinelor din organism.
De asemenea, consumat în mod regulat, ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi. Castravetele menţine rinichii în formă, scăzând nivelul acidului uric din organism.
Prin conţinutul de vitamine A, B şi C, stimulează sistemul imunitar şi conferă energie şi un ten luminos. Nutriţioniştii recomandă să nu fie curăţat înainte de a fi consumat, întrucât coaja conţine aproximativ 12% din doza zilnică recomandată de vitamina C.
Castravetele întăreşte articulaţiile. Silica din castravete ajută la întărirea ţesuturilor de legătură din jurul muşchilor şi articulaţiilor. Stimulează digestia şi ajută la pierderea în greutate. Poate fi folosit în supe şi salate, sau combinat cu iaurt. Castravetele are calorii negative, astfel el devine un bun aliat al curelor de slăbire.
Castravetele luptă cu arsurile interne şi externe. Sucul de castravete consumat zilnic reduce aciditatea ridicată a stomacului, gastrita sau ulcerul peptic. Şi erepsina, o proteină prezentă în castravete ajută în digestie. Este un calmant şi în cazul arsurilor solare.
Conţine secoisolariciresinol, lariciresinol şi pinoresinol, compuşi care reduc riscul apariţiei mai multor tipuri de cancer, inclusiv cel ovarian, la sân sau de prostată.
De asemenea, contribuie la reducerea nivelului de colesterol şi, datorită conţinutului bogat în fibre, potasiu şi magneziu, ajută la reglarea tensiunii arteriale. Pacienţii cu probleme de tensiune mare sau mică îşi pot reduce simptomele mâncând castravete.
Sucul de castravete ajută la vindecarea gingiilor, menţinerea sănătăţii lor şi împrospătează respiraţia. De asemenea, o felie de castravete ţinută pe cerul gurii timp de 30 de secunde ucide bacteriile din cavitatea bucală responsabile pentru respiraţia urât mirositoare.
Siliconul din compoziţia castraveţilor întăreşte părul şi unghiile, oferindu-le în acelaşi timp şi un aspect mai sănătos. De asemenea, stimulează creşterea podoabei capilare.
Este bun pentru diabetici. Cei care suferă de diabet se pot bucura de consumul acestei legume beneficiind de ce are mai bun: un hormon de care celulele pancreasului au nevoie pentru a produce insulină.
Castravetele aduce organismul într-o stare mai alcalină, fapt care înseamnă mai puţine boli.
Vindecă mahmureala. Pentru a evita durerea de cap după consumul excesiv de băuturi alcoolice şi o noapte pierdută, este indicat înainte de culcare consumul a câteva felii de castravete.
Castravetele reduce stresul. Aroma unei infuzii de castravete ajută la calmare şi relaxare. Este plin de minerale bune pentru piele, cum ar fi magneziul, potasiul şi siliciul.
Acesta este motivul pentru care această legumă se foloseşte foarte mult în tratamentele din spa-uri. Feliuţele de castravete răcite în prealabil sunt deja un clişeu în tratamentele cosmetice, dar nu degeaba: castravetele ajută la reducerea pungilor de sub ochi pentru că această legumă are proprietăţi anti-inflamatorii.
Ridurile pot fi combătute prin aplicarea unor creme sau măşti pe bază de castravete.
În industria cosmeticelor, este foarte întrebuinţat în diverse creme şi loţiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind uşor astringent.
Sucul de castraveţi este răcoritor, depurativ şi diuretic. Este recomandat în stări subfebrile, intoxicaţii, dar şi în reumatism sau gută.
Castravetele este un aliment cu potenţial alergen scăzut. Uşor acceptat de copii, el este recomandat şi pentru atenuarea durerilor, atunci când bebeluşul este în etapa erupţiei dentare.
Totodată, aroma de castravete proaspăt este considerată a fi afrodisiacă.
Proprietăţi terapeutice extraordinare au şi seminţele de castravete care tratează afecţiuni variate: tuse, probleme ale tenului, probleme cu expectoraţia.
Contraindicaţii
Din păcate, castraveţii se află pe lista legumelor cu cel mai mare conţinut de pesticide. Aşadar, trebuie să-i alegem cu grijă. Deşi îi găsim în pieţe pe tot parcursul anului, sezonul lor de glorie este cuprins între lunile aprilie şi septembrie.
Castraveţii sunt a patra cea mai cultivată legumă din lume, după roşii, ceapă şi varză.
