Măslinul este considerat "arborele veşnic roditor", fiind un arbore cu o longevitate considerabilă, datorită puterii de regenerare ajungând şi până la 1.000 de ani. Fructul său este unul dintre cele mai nutritive poame, măslina fiind şi un apărător puternic împotriva bolilor.
Arborele (Olea europaea), care face parte din familia Oleaceae, poate fi găsit în bazinul mediteranean din Portugalia, din Peninsula Arabică şi în sudul Asiei, în estul Chinei, precum şi în Insulele Canare, Mauritius şi Reunion. Genul Olea conţine în jur de 20 de specii larg răspândite în jurul globului. Specia este cultivată în multe locuri, considerată naturalizată în toate ţările de pe coasta mediteraneană, dar şi în Argentina, Arabia Saudită, Java, Insula Norfolk, California şi Insulele Bermuda.
Măslinul este cultivat pentru fructele din care se face apreciatul şi cunoscutul ulei de măsline. Olea europaea, măslinul european, este cea mai cunoscută specie din genul Olea, fiind apreciat încă din antichitate. Măslinele erau folosite fie pentru obţinerea uleiului de măsline, fie erau consumate ca fructe. Pentru că au un gust amar, măslinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramură.
Arborele preferă zonele însorite putând ajunge până la 12 m înălţime. Este admirat pentru foliajul gri-verde, care se îmbină frumos cu toate celelalte culori din grădină. Frunzele sunt mici, liniare, oarecum groase, cu margini tari şi vârfuri ascuţite, de culoare gri-argintii. Aranjamentul frunzelor este opus, ca la toate speciile familiei Oleaceae. Frunzele măslinilor se menţin verzi pe întreaga durată a anului, ele cad la fiecare doi ani.
Florile albe sunt aşezate în grupuri şi apar în mijlocul verii, câte 15-30 pe un racem, pe lemn de 1 an. Măslinii produşi pe cale vegetativă înfloresc în 2-3 ani, au recolte semnificative în 4 ani şi ating punctul maxim de producţie în 7-8 ani. Cei obţinuţi din seminţe cresc greu şi pot trece până la 10 ani pentru a ajunge la maturitate, potrivit www.gradinamea.ro.
Fructul (măslina) este o drupă, cărnoasă alungită, cu suprafaţa fină, cerată. Fiecare fruct are un sâmbure tare. Măslinele verzi sunt în general cele care nu au ajuns la maturitate, ele devin galben-verzui toamna şi roşii, purpurii sau negre la maturitate. Acestea au nevoie de 6-8 luni pentru a se dezvolta complet, dar cele pentru consumul direct se pot recolta mai devreme, imediat ce s-au întărit. Măslinele din care se face uleiul sunt lăsate în pom până iarna devreme, când conţinutul uleios a ajuns la 23-30%.
Părţile utilizate sunt frunzele, fructele şi scoarţa. Frunzele mature se culeg în aprilie şi martie, înainte să apară mugurii de flori, iar apoi sunt uscate şi măcinate pentru utilizarea în infuzii, extracte şi tincturi sau combinate cu alte plante în preparate antihipertensive. Din frunze şi scoarţă se prepară o tinctură şi mai multe extracte. Cel mai important extract este însă uleiul obţinut din măsline.
Frunzele conţin: săruri minerale, tanin, acizi organici, acizi graşi, alcooli, ulei esenţial, saponine. Fructele au în conţinutul lor protide, săruri minerale, vitaminele A, B1, B2, C şi E, celuloză şi, mai ales, ulei. Măslinele au o valoare calorică de aproximativ 220 kcal la 100 g măsline şi 900 kcal la 100 g ulei.
Fructele şi frunzele de măslin conţin secoiridoizi, mai ales oleuropeină, compus activ ce scade tensiunea arterială şi pot fi folosite în tratarea diverselor afecţiuni, dar cea mai mare importanţă o are uleiul extras din măsline prin presare la rece.
Cunoaşterea mai recentă a proprietăţilor medicinale ale frunzelor de măslin datează de la începutul anilor 1800, când acestea, pulverizate, au fost folosite într-o băutură pentru combaterea febrei. Câteva decenii mai târziu, frunze de măsline verzi au fost folosite în ceai ca tratament pentru malarie. Extractul de frunze de măsline poate avea un potenţial terapeutic considerabil în tratamentul infecţiilor tropicale, precum ar fi malaria şi febra Dengue, potrivit site-ului healthychristianliving.com.
Uleiul de măsline conţine vitamine A, E, acizi graşi monosaturaţi (77%), polinesaturaţi, nu conţine colesterol, sare şi gluten.
Beneficiile raportate pentru gama de extracte din frunze de măsline sunt multiple — de la creşterea energiei corpului la menţinerea unei tensiunii arteriale sănătoase, susţinerea sistemului cardiovascular şi a sistemului imunitar la parametri optimi. Prin compoziţia lor frunzele de măslin produc dilatarea reţelei circulatorii periferice, provoacă diureză, reduc febra, reglează activitatea ficatului, au efecte pozitive în reducerea glicemiei şi a colesterolului, în curele de slăbire. Preparatele din frunze sunt indicate şi în hipertensiune, arterioscleroză, litiază urinară, angină pectorală, diabet, abcese cutanate, potrivit site-ului afaceriardelene.ro. Indicaţii şi efecte asemănătoare au şi măslinele.
Uleiul de măsline este indicat în bolile ficatului, inclusiv pentru eliminarea calculilor biliari. Se foloseşte şi ca pansament gastric şi intestinal, fiind şi uşor laxativ. Este celebră practica prin care, în fiecare dimineaţă, se bea câte o lingură de ulei de măsline. Acesta protejează pielea de razele dăunătoare ale soarelui şi arsuri, contribuie la dezvoltarea oaselor în special la copii şi adolescenţi, compoziţia uleiului de măsline seamănă cu laptele matern şi este eficient în dezvoltarea sistemului nervos central la nou-născuţi şi la copiii în creştere şi totodată are un efect benefic asupra HDL, factor protector împotriva bolilor coronariene, potrivit www.herbwisdom.com.
Preparatele pe bază de ulei de măsline au rol nutritiv, decongestionant hepatic şi stimulează funcţiile hepatice, laxativ, helmintic, vermifug, antianemic, antiinfecţios, antiinflamator, cicatrizant, scade colesterolul, creşte rezistenţa vaselor sanguine şi a pereţilor arteriali, îmbunătăţeşte circulaţia cerebrală, reglează valorile tensionale, are efect antioxidant prin conţinutul în vitamina A,C,E.
Măslinele negre sunt bogate în acizi graşi şi antioxidanţi care hrănesc, hidratează şi protejează pielea şi părul (vitamina E contribuie cel mai mult la acest efect benefic). Tocmai din acest motiv, uleiul de măsline este inclus în numeroase tratamente de înfrumuseţare şi considerat un agent nutritiv şi hidratant excelent.
Consumul măslinelor trebuie controlat, deoarece conţin cantităţi mari de sodiu, care poate provoca anumite dereglări, precum stări de agitaţie sau stări maniacale.
