De ce nu poţi adormi, deşi eşti epuizat: cercetătorii indică o dereglare a ceasului c

Mulţi oameni ajung seara în pat complet epuizaţi fizic, dar cu mintea în plină activitate. Gândurile continuă să ruleze, planurile şi grijile nu se opresc. O cercetare australiană sugerează că, în cazul insomniei cronice, problema ar putea ţine de o dereglare a ritmului circadian – ceasul intern care reglează ciclul de 24 de ore al organismului.

Studiul, publicat în Sleep Medicine şi realizat de cercetători de la University of South Australia, a analizat modul în care activitatea mentală fluctuează pe parcursul unei zile întregi la persoane cu şi fără insomnie.

Un experiment fără repere externe

La cercetare au participat 32 de adulţi – 16 cu insomnie cronică şi 16 fără tulburări de somn. Timp de 24 de ore, aceştia au rămas treji în condiţii controlate: lumină slabă, mese standardizate, activitate minimă şi fără acces la telefoane sau stimuli externi.

În fiecare oră, participanţii au completat chestionare despre intensitatea, calitatea şi controlul gândurilor. Astfel, cercetătorii au putut urmări „pulsul” cognitiv al fiecăruia pe durata unei zile complete.

Atât persoanele cu somn normal, cât şi cele cu insomnie au prezentat un tipar circadian clar: activitate mentală mai intensă după-amiaza şi minimă spre dimineaţă. Diferenţele au apărut însă seara.

Diferenţa care contează

La persoanele fără probleme de somn, activitatea mentală scade natural spre finalul zilei. Creierul trece treptat dintr-un mod activ, orientat spre sarcini, într-o stare de retragere şi relaxare.

În schimb, la cei cu insomnie, această „decelerare” este mult mai slabă. Profesorul Kurt Lushington, coordonatorul studiului, explică faptul că tiparele de gândire rămân similare celor din timpul zilei chiar şi la orele la care organismul ar trebui să se pregătească de odihnă.

Mai mult, vârful activităţii cognitive este întârziat cu aproximativ şase ore şi jumătate. Practic, ceasul intern transmite încă semnale de activitate intensă, când ar trebui să favorizeze relaxarea.

„Somnul nu înseamnă doar să închizi ochii, ci să renunţi la gândirea orientată spre obiective şi la implicarea emoţională”, subliniază Lushington. În insomnie, acest proces este amânat.

Posibile direcţii de tratament

Descoperirile sugerează că tratamentele ar putea viza mai direct reglarea ritmului circadian. Intervenţii precum expunerea la lumină la ore stabilite, menţinerea unor rutine zilnice clare şi structurarea programului ar putea consolida semnalele biologice de „oprire”.

Profesorul Jill Dorrian, coautoare a studiului, menţionează şi rolul tehnicilor de mindfulness, care pot reduce activitatea mentală înainte de culcare.

Insomnia afectează aproximativ 10% din populaţie şi până la o treime dintre persoanele în vârstă. Rezultatele sugerează că, pentru unii pacienţi, problema nu ţine doar de stres sau obiceiuri nesănătoase, ci de o desincronizare persistentă a ceasului biologic.

Cu alte cuvinte, uneori nu lipsa voinţei ne ţine treji, ci un creier care nu a primit încă semnalul clar că este timpul să încetinească. (sursa stiripesurse.ro)