Dieta macrobiotică - cu rol de detoxifiere - are origini nipone şi a suferit numeroase transformări în decursul timpului, însă principiile pe care se bazează sunt aportul scăzut de grăsimi şi cel crescut de fibre alimentare, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
"La o primă vedere ar putea fi asimilată cu o dietă vegetariană, care include o mare cantitate de legume şi cereale integrale. Tot parte integrantă din această dietă sunt produsele din soia, deoarece conţin o mare cantitate de substanţe fitoestrogene, care au o importanţă deosebită pentru sănătate", spune nutriţionistul.
Potrivit acesteia, dieta macrobiotică poate fi adaptată în funcţie de climat, anotimp, vârsta şi sexul persoanei care o urmează, precum şi de particularităţile legate de sănătatea acesteia.
"Deoarece această dietă susţine consumul de alimente sărace în grăsimi şi bogate în fibre, este considerată ca o dietă recomandată persoanelor care postesc, dar şi pacienţilor diagnosticaţi cu boli cronice sau cancer. Explicaţia ar fi că alimentele componente ale acestei diete sunt bogate în fitoestrogeni, substanţe care ajută la prevenirea şi reducerea riscului apariţiei cancerului de sân, de exemplu", explică Alexandrescu.
Ea susţine că fiecare masă din cadrul dietei macrobiotice se bazează pe 50 — 60% carbohidraţi (glucide) rezultate din orez brun, pâine din făină integrală de secară sau de ovăz, iar legumele reprezintă şi ele 25 — 30% din compoziţia mesei macrobiotice.
"Este recomandat ca o treime din legume să fie consumate proaspete, nemodificate termic, şi restul să fie preparate la abur, fierte sau la grătar. Foarte recomandate în această dietă sunt fasolea verde sau uscată, lintea sau soia. Supele pot fi o parte importantă a dietei macrobiotice, cele mai indicate fiind cele de legume şi zarzavaturi de sezon. Produsele de panificaţie de tip paste, fidea, pâine albă, foietaj etc vor fi consumate foarte rar", este sfatul nutriţionistului.
Lygia Alexandrescu precizează însă că dieta macrobiotică nu exclude produsele de origine animală, acestea putându-se consuma de mai multe ori pe săptămână, însă în cantităţi mici.
"Orientarea trebuie să fie, bineînţeles, spre peşte şi nu spre carne roşie, ouă sau lactate. Nucile, seminţele, migdalele pot fi consumate cu moderaţie în forma lor organică, neprăjite, nesărate. Dieta macrobiotică permite şi consumul regulat de fructe, însă doar de fructe locale. Pentru pofticioşii de dulce dieta macrobiotică este permisivă, în sensul că se pot consuma deserturi (îndulcite natural cu fructoza) de 2-3 ori pe săptămână. Uleiurile care sunt permise în acest program alimentar sunt cele vegetale nerafinate: de măsline, de struguri sau de porumb", afirmă nutriţionistul.
În opinia sa, condimentele ar trebui restricţionate la sare de mare, oţet de orez sau de mere şi toate plantele aromate: busuioc, seminţe de muştar sau susan, coriandru, oregano.
"Nu trebuie uitat însă faptul că dieta macrobiotică are şi nişte limitări nutritive. Astfel ea furnizează cantităţi mici de proteine, vitamina B12, fier, calciu, magneziu, suplimentarea acestor trofine fiind necesară", mai spune Alexandrescu.
