O alimentaţie adecvată poate stimula sistemul imunitar al organismului, mai ales după perioada sezonului rece când s-a trăit într-o expunere constantă la bacterii şi viruşi de sezon.
Obiceiurile alimentare nesănătoase, adică un regim bogat în zahăr, alimente semipreparate, pline de grăsimi şi sare, alergiile nediagnosticate, lipsa exerciţiului fizic, lipsa unui somn odihnitor suficient, habitatul în oraşe mari, suprapopulate sau în apropierea antenelor de telefonie mobilă, consumul insuficient de apă şi excesiv de băuturi carbogazoase dulci sunt doar câţiva factori care pot declanşa o scădere a capacităţii de acţiune a sistemului nostru imunitar, susţin nutriţioniştii.
Potrivit nutriţionistului Lygia Alexandrescu, practicarea unui mod de viaţă cât mai puţin nociv cu putinţă poate să ajute la echilibrarea funcţiilor sistemului imunitar, chiar şi în situaţii limită.
"Alimentaţia este o parte importantă a acestei soluţii. Pe lângă hidratarea obligatorie cu suficientă apă pe zi şi consumul echilibrat de proteine, glucide şi lipide într-o formă cât mai dietetică şi mai apropiată de natural, este important de reţinut consumul unor substanţe cu acţiune foarte specifică la nivel imunitar. Aceste substanţe nutritive se găsesc din abundenţă în fructele de vară. Căpşunile conţin o cantitate mare de vitamina C, B1, B6, antioxidanţi şi acid folic. Vitaminele B sunt utile în regenerarea ţesuturilor, iar acidul folic menţine unghiile şi părul sănătoase. Vitamina C menţine pielea sănătoasă şi are un rol important în vindecarea rănilor şi arsurilor. Căpşunile mai conţin fier, calciu şi magneziu, minerale care întăresc oasele, dinţii, sistemul nervos şi asigură oxigenarea celulară. În plus, căpşunile sunt uşor digerate şi conţin un număr mic de calorii. Singurul dezavantaj al acestor fructe este că pot fi alergenice, mai ales la persoanele predispuse la alergii", a afirmat nutriţionistul.
De asemenea, pentru că sunt bogate în compuşi numiţi salicilaţi, căpşunile nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranţă la aspirină, produs ce conţine o substanţă asemănătoare - acid acetilsalicilic.
Lygia Alexandrescu afirmă că piersicile furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi A, au un conţinut ridicat în zahăr şi prezintă o serie de beneficii pentru sănătate: efect diuretic, laxativ şi detoxifiant, sunt foarte uşor asimilabile, sunt folositoare în afecţiuni pulmonare, infecţii respiratorii sau anemie.
Totodată, caisele au un conţinut deosebit de ridicat în betacaroten (caisele portocalii închis sunt printre fructele cu cel mai ridicat astfel de conţinut), sunt bogate în fibre solubile şi potasiu. "Din acest motiv, pentru o bună funcţionare a colonului şi pentru reglarea nivelului colesterolului, este indicată cura cu aceste fructe delicioase. Caisele sunt bogate şi în magneziu, sodiu, fosfor şi fier, au puternic efect laxativ, curăţă şi detoxifică ficatul şi întreg sistemul digestiv şi sunt imuno-stimulatoare", a explicat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, zmeura este o bogată sursă de vitamina C, sodiu, flavonoide şi pectine şi întăreşte sistemul de apărare al organismului şi prin prezenţa vitaminei C se îmbunătăţeşte absorbţia de fier, fiind considerată fruct anticancerigen (blochează transformarea nitraţilor şi nitriţilor în nitozamine, care sunt asociate cu apariţia cancerului de stomac), ajută la scăderea colesterolului, îmbunătăţeşte structura pereţilor celulari şi ajută la menţinerea unei bune circulaţii la nivelul capilarelor.
"Cireşele şi vişinele sunt fructe bogate în apă, zaharuri, complex de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, minerale (magneziu, potasiu), lignani, fitoestrogeni şi taninuri. Delicioasele cireşe conţin toate aceste componente nutritive care nu doar ne hrănesc, ci sunt recomandate şi într-o serie de afecţiuni precum guta, constipaţia, litiazele renale şi biliare, reumatism, obezitate, depresie. Conţin şi ele 90% apă, zaharuri, vitamina A şi K şi substanţe flavonoide care protejează celula de atacul radicalilor liberi. Sunt dulci şi parfumate şi au acţiune diuretică, laxativă, antianemiantă şi ajută la reducerea nivelului de colesterol seric. Conţin fructoza care, fiind lent absorbită de organism, dă senzaţia de saţietate pentru o perioadă mai lungă de timp (spre deosebire de zahărul din dulciuri, de exemplu, care este energizant doar pe moment, fiind absorbit rapid)", explică Lygia Alexandrescu.
Ea subliniază că cireşele sunt fructe excelent tolerate de sistemul nostru digestiv şi, fiind bogate în sorbitol, ajută digestia. "Este adevărat că au un oarecare efect laxativ, datorită fibrelor pe care le conţin (acestea accelerează tranzitul intestinal şi combat constipaţia), dar nu cauzează diaree, ci doar reglează tranzitul intestinal", a precizat Alexandrescu.
În ceea ce priveşte pepenele, acesta este bogat în substanţe antioxidante de tip fenolic: flavonoide, carotenoide, triterpenoide. Pepenele este plin de dulceaţă, dar şi de substanţe care combat inflamaţia (licopenul fiind cel mai bine reprezentat). "Nu trebuie uitat aportul de fier şi zinc, dar şi bogăţia acestui fruct delicios în aminoacizi cum sunt citrulina şi arginina, substanţe cu rol tonifiant la nivel imunitar", mai spune Lygia Alexandrescu.
