Grupa sanguină şi riscul de cancer: ce spun studiile şi cât de mult contează, de fapt

Oamenii de ştiinţă au identificat în ultimii ani posibile legături între grupele sanguine şi riscul de apariţie a unor tipuri de cancer. Deşi diferenţele sunt reale la nivel statistic, specialiştii atrag atenţia că vorbim despre asocieri moderate, nu despre certitudini medicale.

Ce arată cercetările

Mai multe studii epidemiologice au sugerat că:

• persoanele cu grupa A pot avea un risc cu până la 20% mai mare de cancer gastric sau pancreatic, potrivit unei meta-analize publicate în 2014 în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention;
• grupa AB a fost asociată cu un risc crescut de cancer hepatic, conform unui studiu chinezesc din 2017;
• persoanele cu grupa 0 par să fie relativ mai protejate faţă de unele cancere digestive.

Observaţia că grupa 0 ar oferi o anumită protecţie a fost confirmată de mai multe studii realizate în diverse ţări. Totuşi, această protecţie este relativă şi nu echivalează cu imunitatea faţă de boală.

De ce ar exista aceste diferenţe

Antigenele sistemului ABO nu se află doar pe globulele roşii, ci şi pe alte celule din organism. Ele pot influenţa inflamaţia, răspunsul imunitar şi interacţiunea cu anumite bacterii.

De exemplu, bacteria Helicobacter pylori – un factor de risc important pentru cancerul gastric – interacţionează diferit în funcţie de grupa sanguină. În plus, genele care determină grupa de sânge sunt situate în apropierea unor gene implicate în imunitate şi proliferare celulară, ceea ce ar putea explica parţial corelaţiile observate.

O analiză publicată în 2021 în Scientific Reports a explorat rolul antigenelor ABO în evoluţia tumorilor, iar cercetători ai Inserm continuă să studieze legăturile dintre genetică, imunitate şi factorii sangvini.

Cât de importantă este grupa sanguină în realitate

Diferenţele de risc identificate în studii variază, în general, între 10% şi 25% — valori considerate modeste în epidemiologie.

Prin comparaţie:

• fumatul poate creşte de 10–15 ori riscul de cancer pulmonar;
• consumul de alcool este implicat în aproximativ 8% din toate cazurile de cancer;
• obezitatea, sedentarismul şi alimentaţia dezechilibrată au un impact semnificativ mai mare decât grupa sanguină.

Concluzia specialiştilor este clară: grupa de sânge poate reprezenta un factor de susceptibilitate, dar nu determină singură apariţia cancerului. Stilul de viaţă şi factorii de mediu rămân decisivi.

Domeniul rămâne promiţător pentru cercetare, însă sunt necesare studii suplimentare înainte ca aceste descoperiri să aibă aplicaţii clinice concrete. (sursa stiripesurse.ro)