Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia asupra creşterii rapide a bacteriilor rezistente la antibiotice, o problemă care pune în pericol eficienţa tratamentelor esenţiale şi poate transforma răni minore sau infecţii obişnuite în afecţiuni potenţial mortale.
Potrivit unui nou raport al OMS, în anul 2023 una din şase infecţii bacteriene confirmate în laborator la nivel global prezenta rezistenţă la antibiotice. Yvan Hutin, şeful departamentului pentru Rezistenţa la Antimicrobiene din cadrul organizaţiei, a avertizat că, pe măsură ce fenomenul se accentuează, opţiunile de tratament devin tot mai limitate, iar vieţile pacienţilor sunt puse în pericol.
Bacteriile dezvoltă de mult timp o rezistenţă naturală la medicamente, însă utilizarea excesivă a antibioticelor în medicina umană, în creşterea animalelor şi în industria alimentară a accelerat procesul. Astfel, rezistenţa la antimicrobiene a devenit una dintre principalele cauze de mortalitate infecţioasă la nivel mondial.
OMS estimează că superbacteriile rezistente provoacă direct peste un milion de decese anual şi contribuie indirect la alte cinci milioane. Analizând date din perioada 2018–2023, agenţia a constatat o creştere cu peste 40% a rezistenţei la antibiotice, cu o medie anuală între 5% şi 15%. În cazul infecţiilor urinare, rata de rezistenţă depăşeşte 30% la nivel mondial.
Cele mai problematice bacterii identificate sunt E.coli şi K.pneumoniae, responsabile de infecţii grave ale sângelui, care pot duce la septicemie şi deces. OMS avertizează că 40% dintre infecţiile cu E.coli şi 55% dintre cele cu K.pneumoniae sunt rezistente la cefalosporine de generaţia a treia, tratamentul standard pentru aceste afecţiuni.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că rezistenţa la antimicrobiene ameninţă progresele medicinei moderne şi sănătatea populaţiei la nivel global.
Raportul evidenţiază, de asemenea, lipsa de date din aproape jumătate dintre ţările lumii. În special regiunile cu sisteme de sănătate mai fragile, precum Asia de Sud-Est, Mediterana de Est şi Africa, se confruntă cu cele mai mari niveluri de rezistenţă.
Specialiştii avertizează că lipsa de resurse şi de infrastructură pentru diagnosticare şi tratament eficient contribuie la agravarea situaţiei. În plus, OMS semnalează absenţa unor noi teste şi terapii capabile să contracareze răspândirea bacteriilor rezistente, descriind situaţia drept o ameninţare majoră pentru viitor.
Yvan Hutin a subliniat că „utilizarea tot mai mare a antibioticelor, combinată cu rezistenţa accelerată şi lipsa tratamentelor noi, reprezintă o combinaţie extrem de periculoasă”. (sursa stiripesurse.ro)
Foto: Shutterstock
