Reacţia CNAS în scandalul parafelor medicilor: ”practici grave şi lipsă de reforme în imagistica medicală”

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) admite existenţa unor „practici grave” în zona serviciilor de imagistică medicală, după publicarea unor investigaţii jurnalistice care arată cum medici radiologi din spitale publice şi-ar fi pus parafa la dispoziţia unor clinici private pentru ca acestea să poată obţine contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Într-un comunicat de presă, CNAS susţine că situaţiile semnalate sunt rezultatul unor deficienţe structurale vechi, acumulate în lipsa unor reforme reale în sistemul sanitar.

Ce arată investigaţia

O investigaţie publicată de G4Media indică existenţa a zeci de cazuri în care medici radiologi angajaţi în spitale de stat ar fi „vândut” parafele unor clinici private. În realitate, aceşti medici nu ar fi fost prezenţi fizic în respectivele unităţi, unele aflate chiar la sute de kilometri distanţă de spitalele publice în care îşi desfăşoară activitatea.

Practic, parafa ar fi fost folosită pentru a îndeplini condiţiile necesare încheierii contractelor cu Casele judeţene de asigurări de sănătate, fără ca serviciul medical să fie prestat în mod real de medicul respectiv.

CNAS: „Practici grave, chiar dacă izolate”

În reacţia oficială, semnată de preşedintele CNAS, Horaţiu-Remus Moldovan, instituţia califică aceste situaţii drept „practici grave”, chiar dacă afirmă că ele ar fi izolate.

„Exemplele menţionate sunt parte a unui conglomerat de disfuncţionalităţi perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10–15 ani, ca efect al deficienţelor structurale şi al lipsei unor reforme sistemice coerente”, se arată în comunicat.

Cinci direcţii de reformă anunţate

CNAS susţine că încearcă să limiteze astfel de situaţii printr-un pachet de măsuri structurate pe cinci direcţii:

• control unitar şi inteligent, bazat pe analiză de date;

• digitalizare şi transparenţă;

• reorganizarea modului de contractare şi finanţare a serviciilor medicale;

• creşterea calităţii actului medical;

• reglementarea clară a telemedicinei.

Una dintre măsurile concrete anunţate este reorganizarea structurilor de control ale Caselor de asigurări, care vor fi comasate într-o structură naţională unică, cu responsabilităţi regionale. CNAS spune că astfel se va trece de la controale formale, făcute după faptă, la controale bazate pe indicatori de risc şi analiză informatică.

Platformă informatică şi trasabilitate reală

O altă măsură vizează dezvoltarea unei noi versiuni a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), care ar urma să permită:

• analiza suprapunerilor programelor de lucru ale medicilor;

• verificarea raportărilor de servicii medicale;

• integrarea feedback-ului pacienţilor;

• o platformă naţională de programări online;

• accesul medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la interpretări.

Problemele de fond ale sistemului

În comunicat sunt recunoscute şi o serie de probleme structurale majore care afectează funcţionarea sistemului sanitar public:

• migrarea personalului medical către sectorul privat;

• plata gărzilor la niveluri considerate necorespunzătoare;

• redirecţionarea pacienţilor din sistemul public către cel privat;

• lipsa unor trasee medicale clare şi predictibile;

• management deficitar în unele spitale;

• rolul formal al unor consilii de administraţie.

Obiectivul declarat

„Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur şi echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii”, mai transmite preşedintele CNAS.