Rezistenţa la antibiotice reprezintă unul dintre subiectele principale şi de maximă seriozitate la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care, la ora actuală, peste patru milioane de pacienţi au infecţii nosocomiale, iar mai mult de 25.000 mor anual, a declara preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş Cheţan, la seminarul comun româno-olandez pe tema rezistenţei antimicrobiene "Luptăm Împreună".
"Fenomenul despre care vorbim este privit la nivel global cu maximă seriozitate şi de aceea a făcut să se întâmple o reuniune acum două luni de zile a celor mai puternice state de pe glob, iar ca punct principal pe agendă a fost subiectul antibiorezistenţei. Subiectul despre care vorbim, în analizele statistice, ne arată că doar la nivelul UE consecinţele constau în peste patru milioane de pacienţi cu infecţii nosocomiale, peste 25.000 care mor anual şi pierderi financiare de peste 1,5 milioane de euro. De asemenea, 60-70% dintre persoanele sănătoase sunt purtătoare de bacterii rezistente. Estimările arată că, până în anul 2050, fără a se implementa acţiuni concrete referitoare la rezistenţa antimicrobiană, la nivel global se vor genera un număr de zece milioane de decese premature, iar rezistenţa antimicrobiană ar putea impune un cost substanţial economiei mondiale", a subliniat Roatiş.
Deşi în ultimii patru ani România s-a poziţionat printre primele cinci state din UE în privinţa consumului total de antibiotice pentru uz uman, în privinţa vânzărilor de antibiotice de uz veterinar statisticile disponibile arată că acestea sunt în scădere, iar strategiile propuse sunt orientate tocmai în această direcţie de reducere a consumului de antibiotice.
"Ceea ce este mai important este faptul că, în România, cele mai comercializate antibiotice sunt tetraciclinele, penicilinele, aminoglicozidele şi, de aceea, trebuie să fim atenţi la ceea ce ne revine ca responsabilităţi în gestionarea sănătăţii publice. Este un fenomen complex, un fenomen pe care nu poţi să îl gestionezi doar printr-o abordare la nivel sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentului. Este o abordare care necesită sisteme de componentă educaţională, de sănătate publică şi de sănătate sanitar-veterinară şi, împreună cu sănătatea mediului, să fie înglobate într-o strategie pe care să o respectam şi să o urmăm pas cu pas. Înainte de porni la acest drum am primit sprijinul experţilor olandezi, Olanda fiind o ţară lider în promovarea politicilor de sănătate la nivel mondial", a precizat Roatiş.
Potrivit reprezentantului Administraţiei Prezidenţiale, Diana Păun, rezistenţa la antibiotice este direct determinată de consumul de antibiotice şi de transmiterea de germeni rezistenţi la antibiotice, România situându-se în top 5 la nivel european din punct de vedere al consumului uman de antibiotice.
"Din nefericire, România s-a poziţionat în ultimii patru ani între primele cinci state din UE în privinţa consumului total de antibiotice. Rezistenţa la antibiotice este direct determinată de doi factori: consumul de antibiotice, adică volumul total şi calitatea utilizării antibioticelor, respectiv de transmiterea de germeni rezistenţi la antibiotice, atât interuman, cât şi de la animale la om. (...) De aceea, este nevoie de o abordare integrată şi de cooperare interdisciplinară la nivel naţional, iar pe de altă parte cooperarea la nivel internaţional atât a statelor, cât şi a organizaţiilor internaţionale, precum OMS, OIE, ONU sau FAO. Exemplele de bune practici sunt deosebit de importante şi mă bucur că putem învăţa din experienţa şi expertiza olandeză în domeniu", a subliniat Diana Păun.
