Estimările arată că 10% dintre bărbaţi şi 25% dintre femei suferă de migrene ocazional sau în mod regulat. Mulţi dintre cei suferinzi sunt convinşi că anumite alimente pot provoca aceste crize migrenoase, scrie site-ul passionsante.be.
Migrena se caracterizează prin crize care durează de la 4 la 72 de ore, marcate de dureri de cap pulsatile care afectează o parte a craniului, greaţă şi/sau vărsături, sensibilitate la lumină (fotofobie) şi sunet (fonofobie), cu agravare a stării la efort. Într-o treime din cazuri, migrena este însoţită de aură, mai ales oftalmică (apariţia puncte sau linii în câmpul vizual).
Migrena este o boală cu o componentă ereditară puternică, dar se ştie totodată că numeroşi factori pot fi implicaţi în declanşarea crizelor: tulburări de somn, stres, surmenaj, menstruaţia, expunerea la lumină, zgomot, mirosuri, schimbarea bruscă de temperatură, efort fizic sau intelectual, precum şi anumite produse alimentare. Pacienţii au identificat o serie de alimente sau componente ale acestora:
- Alimentele care conţin amine vasoactive (tiramina, histamina, feniletilamina): vin roşu, brânză, peşte, carne, ciocolată, bere, drojdie, crustacee, varză, smochine, ceapă sau anumite tipuri de fasole.
- Alimente care conţin glutamat de sodiu, un potenţiator de gust o folosit în bucătăria chinezească, care se găseşte în sosul de soia, ciorbe, supe, conserve şi feluri gata preparate. Glutamaţii sunt în mod inerent prezenţi în multe alimente bogate în proteine, cum ar fi mazăre, roşii, ciuperci, cereale, carne şi peşte.
- Produse alimentare care conţin nitriţi, cum ar fi carnea procesată (şunca, salam, cârnaţi, pateu etc.).
- Alimentele care conţin sulfiţi, cum ar fi vinul şi carnea roşie.
- Legumele care conţin mulţi nitraţi, cum ar fi ţelina, andivele, spanacul, salata verde, feniculul, varza chinezeasca sau sfecla.
- Fructe ca avocado, banane şi citrice.
- Nucile şi preparatele cu nuci.
- Produse lactate procesate, cum este iaurtul.
- Aspartamul, îndulcitor artificial.
- Băuturile şi alimentele care conţin cafeină: cafea, ceai, cola, cacao, unele băuturi energizante şi ciocolata. Asocierea este paradoxală deoarece, potrivit celor care suferă de migrene, acestea pot fi declanşate de un exces sau de un deficit de cafeină.
Relaţia dintre alimente şi migrene este descrisă ca fiind una de la cauză la efect: un aliment sau un grup de alimente contribuie la declanşarea unei crize. Dar, atunci când situaţia este mult mai puţin clară, sunt avansate mai multe ipoteze în încercarea de a înţelege mai bine legătura pe care pacienţii o stabilesc între migrenă şi alimentaţie.
Migrena nu ar fi provocată de un anumit aliment, dar în faza iniţială a crizei, numită prodromică, atunci când simptomele nu sunt încă prezente, s-ar declanşa dorinţa de a mânca un anumit produs, cum este de exemplu ciocolata: în acest caz nu consumul de ciocolată este cauza, ci consecinţa.
O altă ipoteză este că nu alimentele sunt responsabile de criza migrenoasă, ele fiind în mod greşit incriminate de către cei care suferă de astfel de dureri de cap. De exemplu, după o cină cu prietenii, migrena este pusă pe seama consumului de vin, a unei varietăţi de peşte sau unui anumit tip de brânză, când în realitate este consecinţa unei stări de oboseală, de lipsă de somn, stres ... sau toate împreună.
Unii oameni sunt sensibili la componente alimentare precum nitriţii sau sulfiţii. Vorbim despre intoleranţă alimentară sau pseudo-alergie. Această reacţie duce la dureri de cap şi la alte fenomene, cum este starea de greaţă. Dar acestea nu trebuie confundate cu migrena.
Pentru a stabili mai exact legătura dintre unele alimente şi declanşarea migrenelor, este utilă în primul rând eliminarea temporară a unui aliment sau a unor alimente considerat suspecte, scrie site-ul citat. Dacă atacurile de migrenă dispar, atunci este posibil ca alimentul/alimentele respective să fi fost cauza. O metodă de a determina acest lucru cu mai multă precizie este reintroducerea lor şi, în cazul în care durerile de cap reapar sau redevin mai frecvente, atunci produsele cu pricina trebuie într-adevăr evitate.
O altă abordare constă în a nota tot ceea ce se mănâncă sau se bea şi a corela aceste informaţii cu debutul unei crize în următoarele douăzeci şi patru de ore. Dacă un produs alimentar apare sistematic sau frecvent pe listă, se va proceda aşa cum s-a descris anterior: se va îndepărta şi, dacă va fi cazul, se va reintroduce pentru a-i verifica efectul.
Şi unele obiceiuri alimentare pot juca un rol în debutul migrenei. A mânca prea puţin, a sări peste o masă, a ţine post sau dietă poate provoca o scădere a glucozei în sânge şi o creştere a producţiei de serotonină. Această eliberare excesivă de serotonină este asociată cu o contracţie a vaselor de sânge din creier şi apoi cu o dilatare: acest mecanism contribuie la simptomele migrenei. O glicemie prea scăzută duce la creşterea fluxului de sânge la creier, care trebuie să fie hrănit cu zahăr, ceea ce poate acţiona, de asemenea, asupra fenomenului de contracţie/dilatare a acestor vase de sânge. Fluctuaţiile nivelului de zahăr în sange intervin în acelaşi sens: a sări peste mese, apoi a mânca o gustare dulce va provoca o creştere bruscă a glicemiei, iar efectul se traduce printr-o migrenă. Prin urmare, este important a nu sări peste mese, a mânca la ore regulate şi menţine organismul bine hidratat pe tot parcursul zilei.
Pentru a identifica ce anume declanşează migrena, este util şi să se ţină timp de câteva luni un "jurnal al durerilor de cap", în care să fie notate minuţios caracteristicile crizelor. Sarcina poate părea puţin plictisitoare, dar această abordare dă rezultate excelente, conchide passionsante.be.
