Unul din zece copii riscă tulburări ale respiraţiei în timpul somnului, a declarat, într-o conferinţă de presă, medicul pediatru Mihaela Oros, preşedinte al Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi, la prezentarea unui studiu realizat în domeniu.
"9,6% dintre copiii din România sunt la risc pentru tulburări de respiraţie în timpul somnului, dintre care forma cea mai severă este apneea obstructivă. Copiii care sunt la risc pentru această problemă pot avea semne în timpul nopţii sau în timpul zilei. Principalele semne sunt sforăitul, somnul agitat, transpiraţia în timpul somnului. Peste zi, de la somnolenţă, mai rară totuşi la copii faţă de adulţi, copilul poate fi agitat, hiperactiv, are tulburări de învăţare, anxietate, depresie. Acestea sunt semnele comportamentale cognitive, dar există şi probleme de imunitate, în sensul scăderii acesteia, infecţii respiratorii frecvente, otite recurente. Nu în ultimul rând, o problemă foarte importantă este în legătură cu greutatea fie în sensul obezităţii, fie al faptului că cei mici nu mai cresc în greutate în ritmul normal", a explicat medicul pediatru.
Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a spus că celor care au apnee în somn le sunt afectate mai ales performanţele şcolare, fizice şi sportive.
Mihălţan a semnalat că, netratat, sindromul de apnee în somn poate duce la complicaţii cardiace, neurologice, endocrinologice.
"O astfel de boală, nedepistată şi netratată, poate aduce complicaţii similare ca insuficienţa cardiacă, tulburări de ritm cardiac, instalarea unui diabet zaharat care este precoce, juvenil. În această categorie de copii, cu astfel de suferinţe, intră, în afară de procentul important de obezi, cei care au tulburări la nivelul căilor aeriene superioare, în special hipertrofii de amigdale, tulburări rinosinusale, boli neurologice, modificări ale structurii faciale. Sindromul de apnee în somn netratat aduce o evoluţie diferită, prognostic important sever pentru alte comorbidităţi", a explicat medicul pneumolog.
Pentru a testa dacă un copil are sau nu apnee, el trebuie dus, după completarea unui formular, la un laborator de somnologie pediatrică, unde i se fac poligrafii sau polisomnografii. "Apoi există mai multe atitudini terapeutice, se poate trece pentru categoria de copii obezi la o dietă, mişcare, la care se asociază ca şi la adult o asistare printr-o atelă pneumatică sau intervenţii chirurgicale ORL dacă boala este mai uşoară sau intervenţii corective pentru structura osoasă facială. Uneori se pot folosi şi proteze la chirurgie buco-maxilo-facială", a precizat Mihălţan.
Preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a SRP, Oana Deleanu, a afirmat, la rândul său, că în prezent apneea de somn este considerată, la nivel internaţional, o problemă de sănătate publică, deprivarea de somn având consecinţele devastatoare cu impact general, precum accidente rutiere sau accidente aviatice.
"La nivel individual, somnolenţa interferează cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi, cu reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii, iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet, depresie, obezitate, cancer", a spus Oana Deleanu.
Studiul, dat publicităţii joi, tratează prevalenţa tulburărilor respiratorii în somn la copiii din România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Institutul de Cercetare Gfk România, pe un eşantion de 1.272 de respondenţi, în luna ianuarie 2015.
