Managementul global LIBERTY a fost la Galaţi pentru a discuta cu cele mai importante autorităţi locale şi naţionale despre acţiunile necesare pentru ca Galaţiul să devină o adevărată GREEN Valley - în cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Liberty Galaţi.
Ajay Aggarwal, preşedintele pentru Europa al LIBERTY Steel Group: Bună dimineaţa şi vă mulţumesc domnule Nica, distinşilor invitaţi şi tuturor vorbitorilor pentru participarea la acest eveniment deosebit, care are loc într-un moment atât de important pentru oraşul Galaţi şi pentru România. Numele meu este Ajay Aggarwal, preşedintele pentru Europa al LIBERTY Steel Group. Alături de colegul meu Sandip Biswas, Chief Investment Officer al Grupului nostru şi CEO al LIBERTY Primary Steel and Mining, suntem încântaţi să vă prezentăm ambiţiile noastre GREENSTEEL şi să vă explicăm beneficiile uriaşe pe care le putem aduce sutelor de mii de oameni care depind de unităţile noastre de producţie de pe întregul continent. Dar, mai presus de toate, dorim să vorbim despre oportunitatea Galaţiului de a deveni una dintre principalele "GREEN VALLEYS" ale Europei.
Sandip Biswas, CEO LIBERTY Primary Steel & Mining şi Chief Investment Officer al GFG Alliance Group: Noi toţi cunoaştem motivele pentru care trebuie să decarbonizăm industria. Trebuie să reducem la jumătate nivelul emisiilor în acest deceniu şi să ajungem la un nivel net zero până în 2050, dacă vrem să limităm fenomenul încălzirii globale. Chiar şi atunci, va fi o misiune la limită. Dar această tranziţie reprezintă o provocare unică pentru industria noastră. Trei provocări..., deci avem nu o dilemă, ci o trilemă. Permiteţi-mi să vă explic. Cu câteva decenii în urmă, producţia de oţel reprezenta aproximativ 4% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. În prezent, industria globală produce aproximativ 200 de kg de oţel pentru fiecare bărbat, femeie şi copil de pe planetă, astfel încât acea cifră de 4% a ajuns la circa 9%. Populaţia din ce în ce mai numeroasă din ţările în curs de dezvoltare şi cererea de oţel în creştere vor majora în curând procentul de 9% până la 15%, fapt care va schimba condiţiile climatice. Şi în timp ce toate acestea se întâmplă chiar în faţa noastră, în culise guvernele iau măsuri drastice sau cresc, pe bună dreptate, taxele pentru emisiile de dioxid de carbon.
Ajay Aggarwal: Aceasta este trilema - tensiunea dintre cererea tot mai mare de oţel, în special în ţările în curs de dezvoltare, emisiile de dioxid de carbon generate de acoperirea acestei cereri şi presiunile legislative din ce în ce mai riguroase de limitare a emisiilor. Adăugaţi la acestea şi costurile de producţie în creştere. Devine limpede că reducerea emisiilor de carbon reprezintă, pentru noi, o necesitate imediată. Atât o cerinţă morală, cât şi o necesitate de afaceri. O soluţie este tranziţia către surse de energie sustenabile. O altă soluţie este recunoaşterea faptului că oţelul poate fi reciclat la nesfârşit. Astfel, ambele cerinţe pot fi îndeplinite prin tranziţia către Green Iron şi Green Steel. Şi, ca întotdeauna, este mai bine să preluăm iniţiativa şi să beneficiem de rezultate din timp, decât să aşteptăm ca guvernele să ne taxeze sau să ne forţeze să acceptăm inevitabilul.
Sandip Biswas: Cu siguranţă, putem să creştem gradul de folosire a oţelului reciclat şi să ne îmbunătăţim procesele de fabricaţie. Iar acest lucru ne va ajuta, fără îndoială. Dar realitatea este că, pe măsură ce naţiunile în curs de dezvoltare se industrializează şi veniturile medii cresc, vom ajunge să folosim mult mai mult oţel şi ciment pentru oraşele viitorului. Până în 2050, se estimează că cererea de oţel se va dubla faţă de nivelurile de acum zece ani. Dacă vrem să avem o lume fără emisii nete de carbon până la acea dată, atunci nu putem face faţă acestei dublări a cererii fără schimbări radicale şi cu adevărat fundamentale în producţia primară de oţel. Vă reamintesc că ambiţia noastră este de a fi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, nu până în 2050, ci cu douăzeci de ani mai devreme, până în 2030. Aşadar, ce facem în acest sens aici, la Galaţi?
Ajay Aggarwal: Aşa cum mulţi dintre voi ştiţi, LIBERTY Galaţi este cel mai mare producător de oţel din România, cu o forţă de muncă de aproximativ 7.000 de angajaţi - şi cu impact asupra altor 35.000 de locuri de muncă din întreaga economie. Am anunţat deja un program ambiţios GREENSTEEL, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producţia de la Galaţi la aproximativ 0,3 tone pe tona de oţel produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%. Planul nostru mai cuprinde: două cuptoare de topire moderne, hibride şi electrice; o instalaţie de reducere directă a fierului (DRI), care va utiliza iniţial gazul natural înainte de a trece la hidrogenul verde - hidrogenul produs local dintr-un parc solar de 250 MW construit special în acest scop. Cu toate acestea, nu va fi suficient.
Sandip Biswas: De ce se pune accentul pe hidrogen? Este simplu, hidrogenul este cheia decarbonizării în general. Şi este cheia pentru decarbonizarea industriei noastre. Lumea are nevoie de hidrogen pentru că oţelul are nevoie de hidrogen, iar lumea are nevoie de oţel. Tot mai mult oţel. Dar nu putem face această schimbare radicală într-un singur pas. În primul rând, vom înlocui cărbunele cu gaze naturale pentru a alimenta instalaţiile de reducere directă a fierului (DRI). Doar această schimbare va reduce nivelul emisiilor de carbon cu mai mult de trei sferturi, iar apoi, trecând la hidrogenul verde, ne apropiem de zero emisii. În prezent, această metodă este cu adevărat fezabilă doar în anumite fabrici din întreaga lume, unde condiţiile sunt favorabile. Prin "favorabile" ne referim la accesul la fier vechi sau la minereu de înaltă calitate, la cantităţi abundente de energie regenerabilă viabilă din punct de vedere comercial şi la conexiuni puternice pe uscat sau pe ocean. Galaţiul este unul dintre aceste locuri rare. Ştim acest lucru pentru că am implementat deja aceaste metode în alte companii ale grupului.
Ajay Aggarwal: În Whyalla, Australia de Sud. La 50 de kilometri de unitatea noastră din Whyalla, avem un adevărat munte de minereu de magnetită de cea mai bună calitate, 4 miliarde de tone dovedite până în prezent, la care se adaugă resurse solare şi eoliene fantastice, un port de mare adâncime, o reţea feroviară bine conectată şi o forţă de muncă extrem de calificată. Pentru LIBERTY, este locul perfect pentru a testa viziunea de a deveni "verde". Suma acestor aspect pozitive transformă Whyalla într-una dintre cele mai potrivite platforme din lume pentru decarbonizarea producţiei primare de oţel şi, recent, a devenit şi mai atractivă prin angajamentul guvernului Australiei de Sud de a investi într-un electrolizor de hidrogen de 250 MW pentru a sprijini producţia industrială de hidrogen verde necesar în vederea obţinerii neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon. Dar acest proiect nu este lipsit de provocări. Hidrogenul, deşi este cel mai abundent element din natură, poate fi greu de separat de apă, iar pentru a face acest lucru este nevoie de energie, foarte multă energie. Astfel, devine o problemă şi mai mare dacă dorim să folosim energie regenerabilă - în prezent nu dispunem de suficientă energie regenerabilă pentru a produce cantităţile masive de hidrogen de care vom avea nevoie. Şi apoi, după ce producem hidrogen, există problema depozitării şi a transportului. Lucrurile s-ar putea schimba în cele din urmă, dar astăzi hidrogenul trebuie utilizat aproape, foarte aproape, de locul în care este produs. Ei bine, aici, la Galaţi, este nevoie de el.
Sandip Biswas: Din fericire, putem realiza aceaste proiecte. Aici, în regiunea Galaţi, putem produce hidrogen verde - şi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct - putem evita problemele de depozitare şi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galaţiului într-o "GREEN VALLEY". Pentru a realiza acest obiectiv cu succes, vom avea nevoie de patru elemente principale: (1) Hidrogenul trebuie dezvoltat la scară industrială - şi avem deja un bun început cu proiectele de dezvoltare proiectate de noi, de oraş, de port şi de aeroportul din apropiere. (2) În mod ideal, ar trebui să aprovizioneze mai multe sectoare - nu este vorba doar de oţel, ci şi de transport maritim, ciment, apărare şi aviaţie, printre multe altele. (3) Trebuie să dezvolte lanţul valoric - de la producţie până la preluare. Aici putem integra totul - de la potenţial masiv de energie regenerabilă la cererea acumulată de către companiile care activează deja în regiune. (4) În cele din urmă, ar trebui să existe o delimitare geografică clară - Galaţiul este o zonă compactă, conectată şi are condiţiile favorabile pe care le-am menţionat mai devreme.
Ajay Aggarwal: Putem avea chiar aici, la Galaţi, toată energia regenerabilă de care avem nevoie pentru a produce hidrogen verde, pentru a produce fierul şi oţelul verde pe care clienţii şi comunităţile noastre le solicită. Dar nu putem face totul de unii singuri - trebuie să fie un efort comun al guvernului, al investitorilor, al producătorilor şi al clienţilor, care să colaboreze pentru a proteja planeta. Aşadar, permiteţi-mi să subliniez de ce va fi nevoie, dacă vrem să transformăm Galaţiul într-o adevărată "green valley". (1) Avem nevoie de un cadru politic stabil pentru a încuraja industria noastră să facă investiţiile masive necesare pentru tranziţia ecologică. (2) Avem nevoie de un acces mai rapid şi mai simplu la finanţare. Există o mare varietate de fonduri pentru care industria românească poate aplica - de la Fondul de modernizare la Fondul de Tranziţie Justă, dar este esenţial pentru companii, precum LIBERTY Galaţi, să poată accesa efectiv aceste fonduri în mod eficient. (3) Guvernul, sprijinit de Uniunea Europeană, trebuie să asigure aprovizionarea cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură şi la preţuri accesibile şi să ajute industria să abordeze eficient criza energetică.
Sandip Biswas: Mai departe avem nevoie de ajutor în ceea ce priveşte implementarea industrială a hidrogenului, din motivele prezentate. România poate fi liderul revoluţiei hidrogenului verde în Europa, dar trebuie să începem acum. În cele din urmă, capitalul uman este vital. Cel de-al treilea pilon al Pactului Verde European se referă la dezvoltarea competenţelor umane pentru a realiza tranziţia. Noi acţionăm deja prin lansarea Academiei GREENSTEEL şi a Fundaţiei GFG aici, în România, pentru a pregăti angajaţii din industria siderurgică pentru viitor şi pentru a atrage tineri talentaţi într-o industrie nouă şi ecologică. Dar avem nevoie de mai multe astfel de iniţiative pentru a crea masa critică de specialişti tehnici necesari, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al hidrogenului verde, ecologic.
Ajay Aggarwal: România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al Galaţiului şi al comunităţii locale, motiv pentru care investim atât de mult în decarbonizarea platformei noastre industrial şi în susţinerea oraşului: de la sponsorizarea echipei de fotbal până la sprijinirea lucrărilor de pictură la biserica aflată pe terenul companiei. Pentru a realiza aceste obiective ambiţioase este nevoie de o strânsă colaborare cu toţi partenerii implicaţi şi de convingerea că le putem realiza. Ne dorim crearea unei adevărate GREEN VALLEY chiar aici, în locul în care ne întâlnim astăzi. Vă mulţumim că sunteţi alături de noi şi sperăm ca acesta să fie începutul unui viitor GREEN plin de realizări pentru noi toţi. Să facem istorie împreună!
