Handicapul de a nu înţelege persoanele cu dizabilităţi

Luni, 20 Iulie 2015 00:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Deşi legislaţia românească - armonizată, teoretic, cu cea europeană - prevede diverse obligaţii pentru accesul neîngrădit în instituţii publice a persoanelor cu dizabilităţi, în realitate cei aflaţi în scaunul cu rotile se luptă de ani de zile cu aceleaşi probleme. Dovadă stau chiar instituţiile publice din Galaţi care, de ani de zile, îşi continuă activităţile în birouri inaccesibile persoanelor cu dizabilităţi, fără ca alte instituţii de control să reacţioneze în vreun fel pentru soluţionarea situaţiilor.  

Recent, subiectul a fost discutat chiar şi la o şedinţă de Guvern, în cadrul căreia Victor Ponta i-a solicitat ministrului Muncii, Rovana Plumb, să facă o listă cu instituţiile publice care „nu respectă legea” şi nu au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

La Galaţi este greu să numeri instituţiile care nu au rampe de acces. „Mai uşor e să enumeri instituţiile care au rampe de acces, că sunt mai puţine”, spune Vasile Cristea, preşedintele Asociaţiei Sporting Club Galaţi, asociaţie sportivă a persoanelor cu handicap locomotor, care din 1992, de când s-a înfiinţat, tot luptă cu tenacitate pentru accesul necondiţionat în instituţiile publice al persoanelor cu dizabilităţi.

La o trecere scurtă în revistă, situaţia stă ca aşa la Galaţi: din cele trei sedii centrale ale autorităţilor locale - Primăria, Consiliul Judeţului şi Prefectura Galaţi - numai cea din urmă are o rampă de acces, modernă, acţionată electric şi care permite intrarea în instituţie a persoanelor aflate în scaun cu rotile. Pentru a verifica dacă funcţionează rampa modernă de acces în Prefectură, Vasile Cristea a venit însoţit de un membru, Florin Diaconiţă, aflat în scaun cu rotile. Disciplinat, acesta a mers cu scaunul până la baza treptelor, acolo unde ar trebui să ajungă rampa specială şi a acţionat soneria instalată special pentru ca cei din interiorul instituţiei să afle că există cineva care are nevoie de ajutor. Soneria nu a funcţionat, o defecţiune despre care reprezentanţii Prefecturii spun că apare frecvent din cauza copiiilor şi a tinerilor care „o strică, o lovesc, aşa, să facă rău”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea, „rampa modernă de acces a fost instalată în 2008 şi este întreţinută periodic. Nu prea avem însă solicitări pentru folosirea ei, maxim 2-3 pe an, atât!”. Totuşi, după 20 de minute de aşteptare în faţa Prefecturii şi alte câteva până când rampa s-a pus în mişcare, până la urmă, Florin Diaconiţă a reuşit să intre în Prefectură, cu ajutorul rampei de acces acţionată electric.

 

Soluţii de compromis

 

În sediul central al Primăriei municipiului Galaţi nu există însă nici măcar o rampă banală, din ciment, căci imobilul este proprietate privată iar municipalitatea investeşte acum în construcţia unui nou sediu, modern. Până când va fi gata noua construcţie, la Primărie s-a găsit o altă soluţie de compromis, spune Vasile Cristea: „Noi am înţeles situaţia, sperăm ca la noua construcţie a primăriei să existe şi rampe de acces. Acum, când vine persoana respectivă, vorbeşte cu angajatul firmei private de pază, îi spune cu cine vrea să vorbească şi vine respectivul funcţionar jos şi vorbeşte cu el". 

 

Instituţii închise total!

 

Multe instituţii publice de larg interes pentru cetăţeni se află, însă, în Blocul Cristal, o instituţie cu trei etaje, fără rampă de acces sau lift, în care persoanele cu dizabilităţi nu au nici o şansă să ajungă singure. Aici funcţionează: Oficiul de Cadastru (în subordinea MAI), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (MAI), Camera Agricolă a Judeţului Galaţi (Consiliul Judeţului), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (Ministerul Agriculturii), Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală (Guvernul României), Direcţia de Integrare Europeană, Dezvoltare Economică şi Autorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate (Prefectura Galaţi şi MAI), Zona Liberă Galaţi (Consiliul Local şi Ministerul Transporturilor), Agenţia de Dezvoltare Regională de Sud Est – filiala Galaţi etc. "Sunt scări şi apoi alte scări şi alte scări... şi sunt instituţii publice. Cum să ajung în birou? Nici măcar un gardian nu este la intrare, pentru a-i spune ce problemă am... vin degeaba aici, nu înţeleg de ce nu se rezolvă ceva şi pentru noi, până la urmă şi noi suntem cetăţenii acestei ţări, şi noi i-am votat şi nu noi am ales să fim aşa cum suntem", spune, cu tristeţe, Florin Diaconiţă, după ce a aşteptat, în zadar, zeci de minute în faţa instituţiilor din Blocul Cristal, fără însă a fi băgat în seamă de vreun funcţionar.

 

Sunt şi cazuri pozitive

 

Sunt şi cazuri pozitive, ce-i drept, rare: Comisariatul Judeţean Pentru Protecţia Consumatorului a schimbat, anul trecut, sediul de la etajul V al Blocului Cristal, unde nu plătea nici un leu – fiind un spaţiu al statului – pe un sediu privat, unde plăteşte lunar chirie. De ce, explică Tudor Carmen, comisar şef: "Ne-am mutat în martie 2014 de la etajul al V-lea al Blocului Cristal aici, într-o clădire proprietate privată a unei persoane, unde plătim chirie, tocmai pentru ca persoanele cu deficienţe locomotorii să aibă acces. Decizia de a ne muta a venit în urma sesizărilor mai multor cetăţeni cu deficienţe locomotorii şi a două verificări efectuate de serviciul Prestaţii Sociale al ITM". 

Există şi alte cazuri pozitive, precum Facultatea de Medicină, care are rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. "În 98% dintre cazuri parcările sunt ocupate de maşini conduse de şoferi fără probleme... Am găsit inclusiv maşini conduse de poliţişti, care mi-au spus că ei au dreptul să parcheze pe locurile rezervate persoanelor cu handicap, pentru că s-ar afla în misiune, dar nu este adevărat, legea nu prevede nicăieri aşa ceva. Am demarat o campanie şi unde găsesc maşini parcate aşa le las în parbriz un fluturaş cu mesajul - domnule/doamnă vă rugăm nu mai parcaţi pe locurile special amenajate pentru persoanele cu handicap, nu uitaţi - Nimeni nu e imun la infirmitate", mai spune Vasile Cristea, referindu-se la încă o problemă de care se lovesc persoanele cu dizabilităţi.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu