
O gardă extrem de aglomerată la Spitalul Județean de Urgență Galați s-a transformat într-o provocare majoră din punct de vedere medical și uman pentru renumitul chirurg Constantin Truș. În miez de noapte, medicul a fost chemat să consulte un pacient în vârstă de aproximativ 40 de ani, care prezenta o stare puternică de greață, febră și dureri abdominale acute. Situația a devenit critică în momentul în care mama bărbatului i-a pus în vedere medicului diagnosticul psihiatric sever al fiului: „Dom’ doctor… vorbiți degeaba cu el. Are schizofrenie, unele zile sunt mai bune, dar azi… nu e bine deloc. Consultați-l cum puteți și dacă este nevoie de operație voi semna eu toate documentele”. Din cauza bolii, pacientul ignora complet personalul medical, refuza dialogul și manifesta o stare profundă de frică din cauza apropierii fizice necesare examinării.
În ciuda barierelor extreme de comunicare, palparea atentă a indicat o apărare abdominală, semnele clinice sugerând o criză acută de apendicită. După două ore de eforturi pentru a-l liniști, pacientul a putut fi supus unei investigații imagistice, care a confirmat prezența unui abces și o poziție atipică a apendicelui, localizat foarte sus, imediat sub ficat. Speriat de mediul spitalicesc și aflat într-un episod sever de confuzie, bărbatul a refuzat categoric orice tratament, perfuzie sau intervenție chirurgicală. Chirurgul gălățean a decis să nu riște viața pacientului prin trimiterea acasă, ci l-a internat într-un salon alături de mama sa, chiar lângă blocul operator, lăsându-l în grija specială a personalului mediu. „Durerea pe care o resimțea, plus munca de convingere a asistentelor, care i-au vorbit și s-au comportat cu multă blândețe, l-au determinat să accepte ajutorul nostru. A fost ultima clipă cu putință înainte de peritonită”, a mărturisit dr. Constantin Truș.
Intervenția chirurgicală rapidă a fost un succes total, abcesul și apendicele critic fiind îndepărtate la milimetru de un dezastru generalizat, iar pacientul se recuperează excelent în prezent pe secție. Chirurgul a ținut să scoată în evidență efortul uriaș și devotamentul asistentelor medicale de la Spitalul Județean, care au dat dovadă de o empatie extraordinară, reușind să stabilizeze emoțional un caz extrem de dificil unde legătura cu realitatea era fracturată. Concluzia trasă de dr. Constantin Truș este o profundă lecție de umanitate despre provocările nevăzute din spitale: „Afecțiunile mentale sunt extrem de solicitante (…). În astfel de clipe, empatia, răbdarea și profesionalismul fac diferența… și da, deși haina nu face pe om, uniforma de asistentă ar trebui uneori să fie prevăzută cu o bucată de material special, la vedere, unde să fie prinse cele mai înalte decorații ale omenirii”.
