Pe data de 26 aprilie 2022, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat versiunile actualizate ale Planurilor Teritoriale pentru o Tranziţie Justă (PTTJ) în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureş, Prahova şi Galaţi. Documentele se găsesc şi pe site-ul Consiliului Judeţean Galaţi, unde se indică şi perioada în care propunerile şi observaţiile pot fi transmise: 26 aprilie – 10 mai 2022.
Aceste documente strategice vor sta la baza elaborării Programul Operaţional Tranziţia Justă 2021-2027.
Comisia Europeană a adoptat, în 2019, Pactul ecologic european, care vizează obiectivele climatice şi de mediu. În concordanţă cu obiectivul realizării neutralităţii climatice a UE până în 2050 într-un mod echitabil, Pactul ecologic european a propus un Mecanism pentru o Tranziţie Justă, care include un Fond pentru o Tranziţie Justă. Mecanismul pentru o tranziţie justă se axează pe regiunile şi sectoarele cele mai afectate, având în vedere dependenţa lor de combustibilii fosili, sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
Sprijinul financiar acordat prin Fondul pentru o tranziţie justă se concentrează asupra diversificării economice a teritoriilor celor mai afectate de tranziţia climatică şi asupra recalificării şi a incluziunii active a lucrătorilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din aceste teritorii.
„Avem a treia mare alocare ca stat. România va beneficia de 1,11 miliarde până în 2026 şi alţi 834 milioane euro pentru întreaga perioadă financiară 2021-2027. Aşadar, trebuie pregătite şi adoptate urgent planurile teritoriale pentru o tranziţie justă”, a declarat europarlamentarul Dan Nica la momentul alocării fondurilor. „Am obţinut tot ceea ce se putea ca suport financiar de la Bruxelles. Mingea e în terenul Guvernului, pentru a pregăti economia pentru impactul social, ocupaţional, economic şi de mediu al tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, cu obiectivele deja asumate la nivel naţional şi european, pentru 2030, respectiv 2050”, spunea Dan Nica, în luna mai 2021.
În cadrul acestui program, în România au fost selectate ca fiind cele mai afectate, 6 judeţe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş. Cele 6 judeţe, pentru a putea beneficia de banii europeni alocaţi trebuie să aibă la bază planuri teritoriale de tranziţie justă.
Planul Teritorial pentru o Tranziţie Justă în judeţul Galaţi
Documentul are 33 de pagini şi cuprinde prezentarea procesului de tranziţie, evaluarea provocărilor legate de tranziţie, necesităţile şi obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării unei economii neutră din punct de vedere cliamtic până în 2050, tipuri de operaţiuni preconizate, mecanismul de guvernanţă etc.
Severitatea impactului tranziţiei la nivelul judeţului Galaţi este determinată de interacţiunea următorilor factori:
- Declinul populaţiei
Populaţia rezidentă a fost în 2019 de 499.650 locuitori şi a prezentat o tendinţă accentuată de scădere de 6,5% în perioada 2012 – 2020 a populaţiei globale, în vreme ce tendinţa de scădere a populaţiei de vârstă activă a fost în aceeaşi perioadă de 10,5%.
- Venituri constant sub media naţională şi sărăcia energetică
În perioada 2010-2020, salariul mediu net a fost, în fiecare an, sub media naţională cu aprox. 11% dar tendinţa de scădere este clară. Între 2016 şi 2020, diferenţa faţă de media naţională a fost de -14%. Teritoriul înregistrează o rată a sărăciei energetice de 55% în timpul iernii şi de 40% raportat la întregul an.
- Nivelul şomajului
În decembrie 2021, la nivelul teritoriului erau înregistraţi 10.626 de şomeri, dintre care 4.681 femei. Rata şomajului a fost de 5,65% în decembrie 2021, faţă de media naţională de 2,69%.
- Ponderea mare a forţei de muncă expuse în industrie şi nivelul tehnologic modest al producţiei de bunuri şi servicii
Forţa de muncă angajată în industrie reprezintă 19,2%, cu o tendinţă de scădere (-27,2%) în perioada 2008 – 2019. În ceea ce priveşte nivelul tehnologic al producţiei de bunuri la nivel judeţean, în 2019, tehnologia înaltă a fost utilizată în 0,28% din totalul producţiei, iar tehnologia mediu înaltă a fost utilizată în 1,92% din producţie.
- Concentrare de industrii mari consumatoare de energie şi nivel ridicat de poluare a aerului
Judeţul Galaţi concentrează o serie de activităţi industriale cu mare consum de energie, precum construcţii metalice şi produse din metal, fabricarea de produse din minerale nemetalice şi activitatea de componente pentru producţia de automobile. Deşi impactul asupra mediului al acestor activităţi nu se reflectă, acestea contribuie la degradarea calităţii aerului la nivelul întregului judeţ, dar cu precădere la nivelul Municipiului Galaţi, pentru care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a stabilit obligaţia de elaborare a planului de calitate a aerului, având în vedere depăşirile înregistrate la la dioxidul de azot şi oxizii de azot (NO2/NOX).
- Insuficienta dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă faţă de potenţial
Conform ultimelor date publicate de către Transelectrica în mai 2020, în judeţul Galaţi, capacitatea de producţie de energie eoliană în funcţiune cumula doar 172,75 MW, respectiv 5,68% din întreaga capacitate instalată de energie eoliană. La aceasta, se adaugă o capacitate extrem de redusă de producţie de energie fotovoltaică în funcţiune (puteri cu PIF, conform emitenţi) de 1,35 MW.
- Pierderea de locuri de muncă
5300 de locuri de muncă aferente Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi sunt expuse riscului de pierdere la orizontul anului 2025 în lipsa implementării Planului de decarbonare a producţiei de oţel la nivelul companiei Liberty Galaţi S.A. în perioada 2022 – 2031.
La acest impact direct, se adaugă impactul indirect. Din totalul de 868 de furnizori din România, 255 sunt din judeţul Galati. În 2020, au fost identificaţi 27 de furnizori din Galaţi cu cu o dependenţă de peste 50% de combinat. Companiile identificate au raportat un număr total de 1700 de angajaţi pentru 2020. Din cele 27 de companii, 10 companii sunt dependente în proporţie de peste 90% de Liberty Galaţi, cu un număr total de 820 de angajaţi în 2020. Modelul indică faptul că pierderea de locuri de muncă este substanţial mai mare decât generarea de locuri de muncă.
- Impactul social
Dintr-un total de 5300 de angajaţi în siderurgie, 49,4% (2500 persoane) au vârsta de până la 50 de ani, iar cei cu vârsta cuprinsă între 51 şi 60 de ani reprezintă 50,5%, respectiv 2900 persoane care se află la vârsta maturităţii, cei mai mulţi fiind susţinători de familie şi care pot întâmpina dificultăţi în procesul de adaptare la cerinţele unor noi locuri de muncă. Deşi impactul va fi resimţit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreţinători de familie, se poate aprecia că fiecare loc de muncă pierdut are potenţialul de a afecta cel puţin alte 1,5 persoane, ceea ce face ca impactul pierderii locurilor de muncă să fie resimţit de cel puţin 7900 de persoane.
Potenţialul de dezvoltare
Documentele strategice identifică următoarele domenii a căror dezvoltare ar putea contribui în perioada 2021 – 2027 la diversificarea economiei judeţului şi la atenuarea impactului procesului de tranziţie la neutralitatea climatică:
- inginerie şi transport naval (dezvoltarea navelor cu propulsie prietenoasă mediului pentru transportul fluvial de containere / tiruri, dezvoltarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor de hidrodinamică în transportul naval, digitalizarea fluxurilor informaţionale din comunitatea portuară),
- industria confecţiilor (fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale, valorificarea superioară a deşeurilor rezultate din activitatea de producţie, dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru îmbrăcăminte inovativă, dezvoltarea de textile inteligente şi dezvoltarea de textile tehnice),
- industria agro-alimentară (instrumente, procese şi asistenţi robotici inteligenţi pentru susţinerea agriculturii tradiţionale), acvacultura şi pescuitul,
- turismul şi tehnologia informaţiei (sprijinirea evoluţiei digitale în educaţie, stimularea firmelor de outsourcing pentru crearea de proprietate intelectuală, dezvoltarea centrelor de inovare digitală, dezvoltare de software de gestiune al documentelor).
Date demografice
Judeţul Galaţi a pierdut aproape un sfert din populaţie (22 %) în timpul deceniilor postcomuniste, o rată de scădere demografică semnificativ mai mare decât rata naţională din aceeaşi perioadă (15,3 %). Populaţia de vârstă activă a scăzut într-un ritm mult mai rapid decât populaţia totală, semnalând îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia selectivă. Acest proces este mai pronunţat decât media naţională.
Drafturile PTTJ asumate la nivelul grupurilor de lucru judeţene vor face obiectul negocierilor informale cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene urmând să transmită aceste documente către Comisia Europeană.
Propunerile şi observaţiile pe marginea documentelor pot fi transmise în perioada 26 aprilie – 10 mai 2022 aici: https://www.cjgalati.ro/index.php/ro/164-/6784-consultare-240222.
Documentele sunt publicate şi aici: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.
