Întregul judeţ a fost afectat de caniculă. Implicit, oameni, terenuri agricole şi animale deopotrivă au simţit la propriu seceta. În 12 localităţi ale judeţului apa potabilă este furnizată restricţionat. La Umbrăreşti, Cavadineşti şi Pleşa, restricţionarea este de 17 ore pe zi. La Smârdan - 13, Cişmele şi Kogălniceanu - zece ore. În alte şase localităţi, apa se furnizează conform unui program. Detaliile au fost oferite de către Ionel Ardean, care a precizat că restricţiile privind furnizarea apei potabile au apărut în special în localităţile unde primăriile au sisteme centralizate de apă proprii. „Sunt restricţionări în comuna Munteni - 15 ore pe zi, Poiana - zece ore, Vişina - opt ore, Măstăcani - cinci ore, Cerţeşti şi Cotoroaia - două ore", a mai adăugat Ardean.
La rândul lor, terenurile agrare au fost irigate cu restricţii, cele legumicole având câştig de cauză în faţa celorlalte. Din nefericire, păşunile sunt pârjolite de secetă, iar animalele găsesc cu greu ce să mânânce. O excepţie legislativă a prevăzut aceste cazuri, astfel că se permite accesul animalelor în păduri, pentru păşunat. Directorul Direcţiei Silvice, inginerul silvic Valentin Hahui, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se interzice complet accesul animalelor în zonele forestiere. În ţări din Africa şi Asia animalele au fost lăsate să pască în zonele forestiere, în perioadele secetoase în care păşunile erau pârjolite, iar efectele au fost dezastruoase pentru pădurile africane şi asiatice, generând dispariţia multor zone forestiere. „Nu vreau să compar România cu ţări din Asia şi Africa”, a subliniat şeful Direcţiei Silvice, „şi dacă legea prevede această excepţie desigur că nu mă voi opune, dar personal sunt contra păşunatului în zonele forestiere”.
Evident, se pune întrebarea dacă este mai eficient să salvezi animalele care nu mai au ce mânca într-o perioadă secetoasă, sau autorităţile trebuie să le sacrifice pe acestea pentru a salva pădurile pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată să se formeze. Logica şi bunul simţ ne pot oferi răspunsul dublat de recomandarea specialiştilor forestieri. Iar tăierile ilegale masive ale copacilor au generat deja în România efectele dezastruoase pe care le cunoaştem: deşertificarea unor zone agricole (vezi judeţul Brăila, importantă zonă agrară - n.r.), secetă urmată de perioade cu căderi masive de precipitaţii care au generat inundaţii şi alunecări de terenuri, tocmai din cauza faptului că acei copaci care constituiau perdelele de protecţie naturală au dispărut.
Evident, soluţia este refacerea fondului forestier prin reîmpădurire, şi nu continuarea distrugerii acestuia. O soluţia a fost oferită de directorul Direcţiei Agricole, Marius Ciprian Mihăilă - tocarea şi însilozarea tulpinelor cerealelor, care să fie utilizate în hrana animalelor. Acestea ar putea fi transportate în localităţile puternic afectate de secetă, unde animalele nu mai au ce mânca.
