Unul dintre cele mai importante procese antitrust ale ultimului deceniu, cel intentat împotriva Google, a ajuns la o etapă decisivă. Judecătorul federal Amit P. Mehta a hotărât că gigantul american nu va fi obligat să îşi divizeze activitatea de căutare, însă trebuie să renunţe la practicile considerate anticoncurenţiale. Decizia obligă compania să renunţe la contractele exclusive prin care îşi asigura poziţia dominantă şi să ofere acces competitorilor la o parte din datele sale.
Măsurile stabilite prin ordonanţa preliminară includ interdicţia ca Google să condiţioneze distribuirea aplicaţiilor sale – precum Search, Chrome, Google Assistant sau Gemini – de acorduri comerciale restrictive. Totodată, firma trebuie să pună la dispoziţia unor competitori calificaţi o parte din indexul său de căutare şi din datele privind interacţiunea utilizatorilor, pentru a le permite să îşi dezvolte propriile servicii. De asemenea, Google este obligată să ofere servicii de căutare şi publicitate prin syndication la tarife standard, măsură care ar putea încuraja apariţia unor rivali mai mici.
Implementarea acestor reguli va fi supravegheată de o comisie tehnică şi se va întinde pe şase ani. Până pe 10 septembrie, Google şi Departamentul de Justiţie trebuie să ajungă la o formulare finală a hotărârii. Procesul a dezvăluit şi dimensiunea uriaşă a plăţilor făcute de Google pentru a-şi menţine motorul de căutare implicit: în 2021, compania a cheltuit peste 26 de miliarde de dolari, dintre care aproape 18 miliarde au mers către Apple, care primeşte aproximativ 36% din veniturile generate prin Safari.
Chiar dacă parteneriatele de acest tip nu au fost interzise, ele nu mai pot fi exclusiviste. Astfel, rivalii Google ar putea avea acces la condiţii similare, fără a fi blocaţi complet de pe piaţă. Judecătorul Mehta a subliniat importanţa acestor contracte pentru menţinerea cotei de piaţă de aproape 90% pe care Google a avut-o în ultimul deceniu, dat fiind că majoritatea utilizatorilor păstrează motorul de căutare setat implicit.
Decizia vine la un an după ce instanţa a constatat oficial că Google a abuzat de poziţia sa dominantă. Deşi măsurile actuale sunt mai blânde decât cele cerute iniţial de Departamentul de Justiţie – care solicitase chiar vânzarea Chrome sau Android – ele creează un precedent semnificativ. Regulile amintesc de Digital Markets Act al Uniunii Europene şi arată că şi autorităţile americane sunt dispuse să intervină mai ferm în activitatea marilor companii tehnologice.
În paralel, Google se confruntă cu un alt proces antitrust major, de data aceasta legat de tehnologiile de publicitate. În aprilie 2025, instanţa a decis că firma a monopolizat ilegal piaţa ad-tech, iar faza privind sancţiunile va începe la sfârşitul lui septembrie. Astfel, compania se vede nevoită să lupte pe două fronturi juridice simultan, o situaţie fără precedent pentru Departamentul de Justiţie.
Experţii avertizează că bătălia este departe de a se încheia. Google va face apel, iar dosarul ar putea ajunge la Curtea Supremă, cu un verdict final abia în 2027 sau 2028. Modul în care vor fi aplicate regulile privind accesul la date şi limitarea exclusivităţii ar putea deveni un reper pentru viitoarele procese de acest tip.
Google a evitat o sancţiune radicală prin păstrarea integrităţii businessului său, dar rămâne supus unor restricţii stricte care îi pot remodela practicile comerciale. Impactul imediat se reflectă deja pe piaţă şi în dezbaterea despre cât de departe ar trebui să meargă autorităţile pentru a limita puterea companiilor dominante. Cert este că disputa juridică nu se termină aici, iar următorii ani vor fi cruciali pentru viitorul Google şi pentru echilibrul ecosistemului digital global.
