Pe fronturile din estul Ucrainei, realitatea începe să semene cu scenariile science-fiction. Armata ucraineană foloseşte deja roiuri de drone capabile să se coordoneze singure, sprijinite de algoritmi de inteligenţă artificială care le permit să ia decizii autonome. În timp ce alte state se află încă în faza de testare, Kiev aplică direct această tehnologie în lupta cu Rusia.
Specialiştii militari consideră că este una dintre primele utilizări consistente ale unui „roi” de drone, unde mai multe UAV-uri comunică între ele, îşi împart sarcinile şi stabilesc momentul optim al atacului. Această eficienţă vine însă la pachet cu întrebări etice privind autonomia armelor.
Soluţia implementată de Ucraina a fost dezvoltată de startup-ul local Swarmer. Software-ul creat de inginerii ucraineni permite distribuirea automată a rolurilor: o dronă cartografiază terenul, altele identifică ţintele sau lansează muniţia. Dacă una dintre ele este pierdută, restul îşi redistribuie sarcinile. Operatorii umani stabilesc doar zona de acţiune, iar algoritmii gestionează restul, reducând semnificativ numărul de oameni necesari pentru coordonare. Astfel, un grup de trei persoane poate supraveghea un roi de drone care îşi stabileşte singur strategia, un avantaj crucial într-un conflict unde Ucraina se confruntă cu un adversar superior numeric.
Chiar dacă nu este vorba încă de roiuri complet autonome formate din sute de unităţi, grupurile actuale de 3-8 drone reprezintă un progres tehnologic major. Swarmer testează deja sisteme care ar putea controla până la 100 de UAV-uri simultan, sprijinită de investiţii americane ce grăbesc dezvoltarea.
Totuşi, apar întrebări sensibile: cine decide în ultimă instanţă când se trage? Oficial, controlul final aparţine oamenilor, dar avansul rapid al tehnologiei ridică semne de întrebare. ONU şi alte organizaţii internaţionale cer reguli stricte pentru armele autonome, tocmai pentru a preveni situaţiile în care algoritmii ar lua singuri decizii letale.
Ucraina nu este singură în această cursă. SUA, China, Rusia, Franţa şi Coreea de Sud investesc masiv în roiuri de drone, considerându-le decisive pentru viitoarele conflicte. Totuşi, Kiev a devenit primul stat care a transformat conceptul într-o armă utilizată zilnic pe câmpul de luptă, demonstrând potenţialul său real.
Rămân însă provocări importante, precum menţinerea unei reţele stabile între drone şi costurile ridicate. Ucraina consumă anual sute de mii de UAV-uri, iar integrarea inteligenţei artificiale complică producţia şi logistica. Cu toate acestea, pentru o armată aflată sub presiune constantă, roiurile autonome pot reprezenta exact resursa strategică necesară pentru a echilibra raportul de forţe în faţa Rusiei.
