În timp ce tehnologia 5G abia începe să îşi arate adevăratul potenţial, o echipă de ingineri din Statele Unite şi China a făcut un pas uriaş înainte. Prin colaborarea dintre universităţile din Santa Barbara, Beijing şi Hong Kong a fost dezvoltat un cip experimental capabil să atingă viteze de peste 100 gigabiţi pe secundă, adică de zece ori mai mult decât limita teoretică a 5G şi de aproape 500 de ori mai rapid decât viteza medie disponibilă utilizatorilor în prezent. Rezultatele, publicate în revista Nature, arată clar direcţia către care se îndreaptă telecomunicaţiile mobile.
Pentru a obţine aceste performanţe, cercetătorii au creat un cip fotonic care foloseşte fotoni, particulele de lumină, pentru a transmite datele, în locul electronilor ca în cipurile convenţionale. Acest mecanism permite viteze mult mai mari şi un consum redus de energie. Dimensiunile cipului sunt surprinzător de mici, doar 11 milimetri pe 1,7 milimetri, însă acesta poate opera pe o bandă ultralargă, acoperind nouă benzi radio distincte. Practic, un singur cip ar putea răspunde la nevoi foarte diverse, de la conexiuni în zone rurale până la comunicaţii critice pentru maşini autonome sau intervenţii chirurgicale la distanţă. Secretul stă într-un modul electro-optic care transformă semnalele radio în semnale optice pe o plajă cuprinsă între 500 MHz şi 115 GHz, oferind o flexibilitate fără precedent.
Un alt element esenţial pentru 6G este integrarea inteligenţei artificiale. Noua generaţie de reţele va gestiona mai eficient alocarea frecvenţelor şi conexiunile dintre dispozitive şi antene, asigurând viteze ridicate şi latenţă redusă indiferent de locaţie. În zonele rurale ar putea aduce internet de mare viteză acolo unde acoperirea lipseşte, iar în mediul urban ar direcţiona traficul pentru a evita blocajele. Pentru domenii precum transporturile autonome sau medicina la distanţă, fiabilitatea şi viteza ar putea fi decisive.
Această adaptabilitate transformă reţeaua într-un sistem capabil să răspundă rapid cerinţelor utilizatorilor şi condiţiilor din teren. Spre deosebire de 5G, care are limitări legate de consistenţa semnalului şi de latenţă, 6G promite o experienţă uniformă şi stabilă. Totuşi, tehnologia se află încă la stadiul experimental, iar standardizarea globală este un proces complex ce va dura ani de testări şi colaborări între companii, cercetători şi autorităţi. Primele implementări comerciale sunt aşteptate abia în jurul anului 2030.
La început, 6G va fi folosit mai ales în industriile unde latenţa minimă şi viteza extremă sunt critice, dar ulterior inovaţiile vor ajunge şi la consumatori. Pe termen lung, 6G ar putea deveni un rival pentru conexiunile fixe prin fibră optică, oferind performanţe similare sau chiar superioare. Totuşi, până acolo, drumul este lung şi depinde de numeroşi factori.
Acest cip experimental demonstrează că viitorul reţelelor mobile depăşeşte cu mult ceea ce cunoaştem astăzi. Dacă 5G pare rapid, 6G promite o adevărată revoluţie care ar putea schimba definitiv modul în care comunici, lucrezi şi interacţionezi cu tehnologia.
