Băncile ar putea fi obligate să returneze rapid banii victimelor fraudelor online

Victimele fraudelor online ar putea beneficia de protecţie mai rapidă din partea băncilor, potrivit unei opinii juridice importante la nivel european. Un consilier al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene consideră că instituţiile financiare ar trebui să ramburseze imediat sumele pierdute de clienţi în urma tranzacţiilor neautorizate, inclusiv în situaţiile de phishing.

Opinia îi aparţine lui Athanasios Rantos şi a fost formulată într-un litigiu dintre banca poloneză PKO Bank Polski şi unul dintre clienţii săi. Cazul a ajuns în faţa instanţei europene după ce o curte din Polonia a cerut clarificări privind modul în care trebuie interpretată legislaţia UE referitoare la serviciile de plată.

Litigiul a pornit de la o schemă de phishing. Clientul publicase un anunţ de vânzare pe o platformă de licitaţii online şi a fost contactat de o persoană care s-a dovedit a fi un escroc. Acesta i-a trimis un link către o pagină falsă care imita interfaţa de autentificare a băncii. Fără să realizeze că este vorba despre o fraudă, victima şi-a introdus datele de acces în acel formular.

Ulterior, infractorul a folosit informaţiile obţinute pentru a efectua o plată neautorizată din contul victimei. Clientul a anunţat banca şi poliţia chiar a doua zi, însă autorii fraudei nu au fost identificaţi.

Banca a refuzat să restituie banii, susţinând că responsabilitatea aparţine clientului, care ar fi dat dovadă de neglijenţă atunci când a introdus datele de autentificare pe un site fals. Nemulţumit de această decizie, clientul a decis să acţioneze banca în instanţă.

În opinia sa, consilierul CJUE a explicat că legislaţia europeană privind serviciile de plată, cunoscută sub numele de PSD2, obligă băncile să ramburseze rapid sumele pierdute în urma tranzacţiilor neautorizate. Conform interpretării sale, instituţia financiară trebuie să returneze imediat banii clientului, cu excepţia situaţiilor în care există suspiciuni serioase că acesta ar fi implicat într-o fraudă.

Dacă banca suspectează o posibilă implicare a clientului, trebuie să transmită aceste suspiciuni în scris autorităţilor competente. În lipsa unor indicii clare de fraudă, rambursarea ar trebui realizată fără întârziere.

Totuşi, restituirea banilor nu închide automat cazul. După efectuarea rambursării, banca poate încerca să recupereze suma dacă reuşeşte să demonstreze că titularul contului a acţionat cu neglijenţă gravă sau în mod intenţionat, încălcând regulile de securitate ale contului.

Într-o astfel de situaţie, instituţia financiară ar putea cere clientului să suporte pierderea sau chiar să deschidă un proces pentru recuperarea banilor.

Opinia consilierului CJUE nu reprezintă încă o decizie finală a instanţei europene. Avizul are rol de recomandare pentru judecători, care urmează să analizeze cazul şi să emită o hotărâre oficială.

În practică însă, opiniile consilierilor generali sunt frecvent luate în considerare de judecătorii europeni. Dacă instanţa va adopta această interpretare, decizia finală ar putea influenţa modul în care băncile şi instanţele din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România, gestionează cazurile de fraudă online.