Comisia Europeană a deschis un nou front împotriva escrocheriilor financiare desfăşurate pe platforme digitale şi în marile magazine de aplicaţii. Bruxelles-ul a transmis cereri oficiale de informaţii în baza Legii Serviciilor Digitale (DSA), solicitând explicaţii despre modul în care companiile previn deturnarea serviciilor de către infractori, ce măsuri aplică pentru a combate fraudele şi cum gestionează reclamele, listările sau aplicaţiile înşelătoare. În vizor se află Apple (App Store), Google (Play), Microsoft (motorul de căutare şi servicii conexe) şi Booking (platforma de rezervări), iar autorităţile subliniază că monitorizează atent şi serviciile Meta — Facebook, Instagram şi WhatsApp — pentru posibile abuzuri şi conţinut fraudulos.
Întrebările adresate vizează în principal evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenţie. În cazul App Store şi Google Play, atenţia se concentrează pe aplicaţiile-fantomă care imită bănci sau platforme de investiţii. Pentru Booking, autorităţile investighează listările false prin care utilizatorii plătesc pentru cazări inexistente, iar în cazul Microsoft şi Google, interesul priveşte modul în care sunt filtrate rezultatele de căutare şi reclamele care promit câştiguri sigure — tactici des folosite în schemele de phishing şi investiţii fictive.
Demersul nu presupune vinovăţia companiilor, dar dacă răspunsurile sunt incomplete sau nesatisfăcătoare, acestea riscă investigaţii formale şi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Comisia justifică iniţiativa prin amploarea fenomenului: fraudele online provoacă pierderi de miliarde de euro anual, iar progresele în inteligenţă artificială fac escrocheriile mai greu de detectat. Henna Virkkunen, comisarul european pentru digital, le cere platformelor să treacă de la reacţii punctuale la mecanisme proactive de identificare şi eliminare a conţinutului fraudulos.
Deşi măsurile nu se traduc imediat în schimbări vizibile pentru utilizatori, presiunea reglementării ar putea forţa platformele să ridice standardele de verificare, să afişeze avertismente mai clare şi să blocheze mai ferm conţinutul suspect. În paralel, pentru companii, miza este dublă: riscul de amenzi mari şi costurile crescute pentru consolidarea securităţii.
Mesajul Bruxelles-ului este clar: DSA intră într-o etapă de aplicare strictă, iar giganţii digitali trebuie să demonstreze că au mecanisme solide pentru a proteja utilizatorii de capcanele financiare online.
