Autorităţile ar trebui să concentreze banii pe care vor să îi dea celor afectaţi de secetă către proiecte, către o piaţă de desfacere pentru micii producători, a declarat Peter Hurley, director promovare în cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR).
"Sunt zone care nu au avut niciodată irigaţii, care au suferit din cauza secetei. Acolo unde este vina? Este vina Guvernului că acolo nu au fost niciodată irigaţii? Nu cred că trebuie pusă aşa problema. Trebuie să vedem ce avem de făcut. Deşertificarea, în mare parte în sud, este o problemă care se va adânci. Dacă risipeşti banii în mici bucăţi, nu ai rezolvat nimic. Mult mai bine ar fi să ne concentrăm pe a da acces la o piaţă de desfacere pentru micii producători. Acesta este mesajul meu cheie. Ne trebuie piaţă de mâncare în România, care este dominată de produsele din import. Ne trebuie o strategie care să combată asta", a afirmat Hurley.
Potrivit acestuia, există un risc ca din 2014, după liberalizarea pieţei funciare, să iasă din piaţă micii fermieri. Pe de altă parte, nici străinii nu stau atât de bine cu banii acum.
'Nu ştiu cât apetit mai au. Au fost două feluri de străini care au venit în România: cei care au făcut speculaţii şi cei care au investit şi produc. Este o diferenţă mare între cele două. Prima parte nu prea mai există. Nu e nimic rău în cazul fermierilor cu experienţă care vin să cultive în România, pentru că ei vin cu experienţă, pot schimba lucruri la nivel instituţional sau politic, pot fi voci puternice în întâlniri. Nu m-aş feri de străinul concurent şi nici nu m-aş teme, în România", a mai afirmat oficialul RNDR.
Potrivit acestuia, când Irlanda a intrat în Uniunea Europeană a lăsat piaţă liberă pentru străinii care vin să cumpere terenuri, numai că nimeni nu a vrut atunci.
"Agricultura şi civilizaţia rurală sunt două lucruri diferite. Există o comunitate de fermieri în Irlanda, sunt aproape 100.000 de fermieri dar o civilizaţie rurală cum aveţi în România nu există. Noi în secolul XIX, cu Războiul cartofilor, a fost mai mult un genocid, noi am pierdut civilizaţia rurală. Acesta a fost începutul sfârşitului acestei civilizaţii rurale. În România, civilizaţia rurală o aveţi încă vie. Aceasta este o comoară într-o valoare economică, dacă ştii şi o poţi valorifica. Milioane de tineri români au posibilitatea să plece în străinătate sau să rămână în România. De câţiva ani nu este foarte roz în străinătate şi nu ştiu ce va fi, şi aici şi acolo. Există posibilitatea să dezvoltăm oportunităţi pentru angajare şi dezvoltare a fiecărui tânăr care vrea să se implice în zona de dezvoltare rurală. Omul fericit este omul creator, nu consumator", a conchis Hurley.
