Banca centrală a majorat dobânda cheie la 2% pe an Recomandat

Marți, 11 Ianuarie 2022 10:29
Publicat în Economie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.
"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą1,00 punct procentual, de la ą0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an", se precizează într-un comunicat al BNR remis luni Agerpres.
Totodată, BNR a hotărât păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80% sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6% în septembrie, la 4% în octombrie şi la 4,3% în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5% şi la 3,7%, de la 3,6%, respectiv 2,9% în luna septembrie 2021.
Conform băncii centrale, activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021, la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
BNR menţionează că şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.
Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Potrivit BNR, relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58% pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1%, ca medie a intervalului, de la 12,9% în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5% în acest interval, de la 17,8% în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72%.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu