
Practica tot mai răspândită prin care unii patroni acumulează datorii uriaşe la bugetul de stat, îşi bagă societăţile în insolvenţă sau faliment şi îşi mută imediat activitatea, clienţii şi angajaţii pe firme noi-nouţe a intrat direct în vizorul inspectorilor fiscali. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) utilizează tot mai ferm procedura de atragere a răspunderii solidare, reglementată de articolele 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală. Această pârghie legală permite autorităţilor să treacă peste ecranul juridic al firmei debitoare şi să recupereze sumele neachitate direct din patrimoniul personal al persoanelor fizice considerate responsabile, fie că este vorba despre administratori, asociaţi sau alte persoane implicate în devalizarea societăţii.
Mecanismul de recuperare este unul extrem de dur odată ce vinovăţia şi reaua-credinţă sunt dovedite prin actul administrativ fiscal. Dacă firma rămasă fără active nu mai poate acoperi creanţele, inspectorii pot dispune măsuri asiguratorii şi de executare silită direct pe averea patronului. Printre măsurile aplicate se numără poprirea conturilor bancare personale, instituirea sechestrului pe bunurile imobile, cum ar fi case, terenuri sau spaţii comerciale, dar şi urmărirea altor active financiare, inclusiv a acţiunilor sau participaţiilor deţinute de persoana fizică în alte societăţi comerciale. Obiectivul central este stoparea fenomenului prin care obligaţiile fiscale sunt lăsate în grija statului, în timp ce afacerea prosperă nestingherită sub o altă denumire.
Totuşi, reprezentanţii Fisc-ului precizează că procedura nu se aplică automat tuturor firmelor care ajung în faliment sau întâmpină dificultăţi economice reale. Pentru ca un administrator să răspundă cu averea personală, inspectorii trebuie să dovedească fapte concrete de fraudă sau administrare defectuoasă menită să evite taxele. Printre acţiunile care declanşează investigaţii amănunţite se numără transferul activelor către firme afiliate la preţuri derizorii, înstrăinarea bunurilor chiar înainte de intrarea în insolvenţă, dar şi ascunderea sau distrugerea documentelor contabile pentru a îngreuna controalele. Fiecare caz este analizat individual, însă mesajul autorităţilor este clar: trecerea afacerii pe o firmă nouă nu mai şterge datoriile vechi. (sursa stiripesurse.ro)