România a pierdut în perioada criză peste 400.000 de locuri de muncă, respectiv tot ceea ce s-a câştigat în intervalul de boom economic, iar şomajul - mai ales cel pe termen lung - a cunoscut o înrăutăţire semnificativă, a declarat joi Radu Soviani, expert al Biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă din cadrul Blocului Naţional Sindical (BNS), cu ocazia dezbaterii prilejuite de lansarea studiului „Impactul calificării şi recalificării asupra cererii şi ofertei de muncă”.
"Rata şomajului se situează la ora actuală la maximul ultimilor opt ani, fiind de 7,4%, un maxim al şomajului înregistrându-se în rândul tinerilor (23,7%). Studiul pe care l-am realizat a urmărit dinamica pieţei muncii în ultimii 3 ani, iar în urma acestui demers am constatat că economia României a pierdut în perioada de criză peste 400.000 de locuri de muncă. De asemenea, peste 100.000 de companii au dispărut din piaţă, iar presiunea asupra locurilor de muncă vacante este foarte mare - în prezent existând 28 de şomeri/ loc de muncă vacant", a afirmat Radu Soviani.
Potrivit acestuia, în perioada care urmează este necesară o absorbţie mai bună a fondurilor europene destinate resurselor umane.
"În ultimii trei ani, numai 10% din populaţia ocupată în România, adică 900.000 de persoane, au făcut obiectul programelor de formare profesională. Din acest motiv, este necesară o absorbţie mai bună a fondurilor europene destinate resurselor umane. De asemenea, este nevoie de reducerea finanţării din fonduri publice a pregătirii profesionale a angajaţilor, acolo unde există posibilitatea accesării de fonduri europene. În cadrul programelor de perfecţionare/specializare pentru ultimii trei ani, cea mai mare pondere din cele 464.700 de persoane care au urmat aceste studii s-a înregistrat în sectorul învăţământ (24%), urmat de administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (17%), dar şi de sectorul de sănătate şi asistenţă socială (13%)", a mai spus Radu Soviani.
La rândul său, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a subliniat faptul că în prezent în ţara noastră nu există o corelare între cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă.
"Studiul întocmit de experţii noştri relevă faptul că în România nu există la ora actuală o corelare între cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă. Cele mai vulnerabile categorii de vârstă sunt tinerii şi persoanele de peste 45 de ani, care întâmpină reale dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. În ceea ce priveşte cele mai longevive meserii, acestea sunt cele de electrician (12,5 ani), electromecanic (11 ani) şi infirmieră (tot 11 ani). La polul opus, cele mai volatile meserii sunt cele de ospătar-bucătar (53 de luni), agent în activităţi financiare (53,6 luni) şi agent de pază (65,6 luni)", a declarat preşedintele BNS.
