Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, la începutul secolului al XI-lea, provenind dintr-o familie cu credinţă în Dumnezeu. Tradiţia spune că Sfânta Parascheva şi-a împărţit hainele şi hrană cu săracii, deşi era mustrată de părinţii săi. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism, la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani. S-a întors apoi la Epivat, locul său natal, unde a mai trăit încă doi ani în post şi rugăciune.
În Moldova, unde au rămas până în zilele noastre, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în anul 1641, datorită domnitorului Vasile Lupu, atunci când mitropolit al Moldovei era Vaarlam, autorul vestitei "Cazanii". Ele au fost aşezate cu mare fast în Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, unde au rămas până la incendiul din noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, din care au ieşit neatinse, deşi a ars toată lemnăria sicriului. De la începutul anului 1889 acestea au fost strămutate în noua Catedrală Mitropolitană, devenită centrul pelerinajelor anuale de ziua cuvioasei Parascheva, 14 octombrie. Din 1641 până azi, moaştele cuvioasei Parascheva au părăsit Iaşii doar de două ori: în 1944, când au fost duse la Bucureşti şi au stat o vreme în Catedrala Patriarhală, şi în 1947, când au fost scoase în cea mai lungă procesiune religioasă din ţara noastră, cu nădejdea că sfânta va pune capăt celei mai cumplite secete abătute peste ţară.
Sărbătoarea Sfintei Cuvioasei Parascheva şi, totodată, Hramul Catedralei Mitropolitane din Iaşi, a devenit, în ultimii ani, o manifestare creştină de amploare pentru zona Moldovei. Cu această ocazie la Iaşi ajung mii de pelerini, mare parte dintre aceştia aşteptând ore în şir la un rând ce se întinde pe 2-3 kilometri pentru a ajunge să se închine la racla cu moaştele sfinte. După procesiune, racla sfintei este depusă din nou în curtea Catedralei, pentru că pelerinii să se poată închină. În prezent este recunoscută în special de bisericile ortodoxe din România, Grecia, Rusia şi creştinii cred în puterea moaştelor de a face minuni.
Tradiţii şi obiceiuri
În ziua Sfintei Cuvioasei Parascheva, ciobanilor le este interzis să cioplească dacă nu vor ca mieii să iasă tărcaţi. 14 octombrie este ziua din care ciobănii încep să îşi pregătească turmele pentru iernat şi ziua în care pot “îngropa” vara. Se spune că este bine să-ţi aduci aminte de ziua sfintei şi să te rogi direct la racla sfintei în această zi, iar Sfânta Parascheva se va ruga la rândul său pentru tine în faţa lui Dumnezeu. Dacă nu poţi ajunge la Iaşi, este bine să te duci în orice biserică şi să te rogi pentru sănătatea şi binele tău şi al familiei tale, dar şi pentru iertarea păcatelor celor dragi care nu mai sunt lângă tine. Este interzis în această zi să calci, să coşi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare. Femeile, mai ales, nu trebuie să toarcă sau să coasă dacă nu vor să le iasă negi pe mâini. Nici bărbaţii nu trebuie să facă treburi în gospodărie căci este rău de trăsnet şi grindină asupra casei respective. Această zi a Sfintei Parascheva este considerată a fi sfânta şi extrem de importantă pentru pomenirea sufletelor celor morţi. Este bine să împarţi bucate pentru sufletul celor adormiţi sau să organizezi un praznic, întrucât, mai mult ca niciodată, este bine primit pe lumea cealaltă. Conform unei superstiţii străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi poamele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. Împarte în schimb must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie. Totodată, această zi de vineri trebuie sărbătorită prin post şi smerenie, deoarece într-o zi de vineri Sfânta a îndurat chinuri grele din partea păgânilor.
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămică, se spune în popor că este bine să împarţi din bucatele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri. De asemenea, pruncul care se va naşte va fi ferit de Sfânta Parascheva de rele precum deochi sau boli ale trupului. Totodată, dacă în această zi un copil îţi cere de mâncare, bătrânii spun că nu este indicat să-l refuzi. Dă-i din inimă din puţinul pe care îl ai. În caz contrar, vei atrage asupra copilului tău deochiul şi încercări grele, iar tu vei fi pedepsită prin bube la nivelul mâinilor.
Mai mult, se fac previziuni ale vremii în funcţie de starea vremii în ziua de 14 octombrie, dar şi ţinând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi o iarnă lungă, grea şi friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală şi blândă. Totodată, lipsa ploii este percepută şi ea drept un indiciu preţios pentru previziunile vremii. Este semn al iminentei ierni. O zi de 14 octombrie senină şi cu soare anunţă o zi de Sfântul Dumitru senină şi cu soare. De asemenea, în cazul în care din copaci cad frunze galbene, belşugul şi abundenţa nu vor ocoli recoltele anului viitor.
