Incident comercial care a luat-o razna şi are drept victime trei şoferi gălăţeni şi unul vrâncean, toţi angajaţi ai unei fabrici gălăţene care produce ulei. Pentru eliberarea lor şi a maşinilor pe care le conduc, firmei gălăţene i se cer 240.000 de dolari. Totul a început acum 11 zile, când cei patru şoferi au fost trimişi cu maşinile goale să încarce materie primă de la o fabrică din Chişinău. Cu această fabricpă, firma gălăţeană avea de mult relaţii, ba chiar fabrica moldoveană le datora şi 80.000 de dolari.
„Firma din Chişinău, fabrica unde aveam noi relaţii şi cărora le-am plătit o garanţie de 80.000 de dolari, ne-a trimis o adresă şi ne-a spus să venim să luam marfa. De acolo însă au redirijat şoferii către Bender, aflată sub ocupaţia forţelor separatiste din Transnistria. Odată ajunşi acolo, oamenii nu au mai avut voie să plece. Nu avem nicio datorie noi către această fabrică din Bender. Dar nici către cea din Chişinău. Oamenii au rămas fără acte şi mâncare. Ne-au cerut întâi 80.000 de dolari, apoi 150.000 de dolari apoi 240.000 de dolari. Dar pentru ce? Noi nu avem cu ei niciun contract. Avem cu firma din Chişinău, care ne-a trimis la ei. Dar cei de la Chişinău au recunoscut că nu le datorăm nimic. Am făcut şi plângere la Poliţia din Chişinău, dar slabe speranţe. S-au implicat mult cei de la consulatul nostru din Moldova, dar vorbim de Transnistria... Mi s-a spus că încearcă să scoată maşinile şi oamenii. Poate ar fi trebuit să verific mai bine firma, dar am zis că nu sunt firme fantomă. Am înţeles de la poliţia din Chişinău că ar fi firme fantomă. Am luat legătura şi cu Ministerul de Externe, dar... nicio reacţie”, spunea Maria Poclid, directorul import-export al firmei gălăţene care are oamenii sechestraţi în Bender.
Ion Olaru, consilierul juridic al firmei gălăţene, a şi riscat să se ducă în Transnistria. „Acum câteva zile am riscat şi din Chişinău am luat un taxi cu un rus, noaptea, şi am ajuns la Bender. Erau paznici cu pistoale acolo şi nu m-au lăsat să intru să vorbesc cu oamenii noştri. Le-am spus că le duc bani ca să aibă ce mânca şi atunci, cu greu, au scos doi şoferi, cu escortă armată lângă ei, şi m-au lăsat cât să le dau banii şi atât. Am luat legătura cu Ministerul de Externe, dar nu s-au clintit. Cei care au făcut şi imposibilul să ne ajute şi care ţin legătura sunt cei de la Consulat. Dar nu e deajuns”, spunea şi Ion Olaru. Deocamdată singura speranţă stă în eforturile Ambasadei române.
„Vrem acasă!”
Paul Viorel Petrea, de 36 de ani, Dumitrel Bucur, de 35 de ani, Stelea Paţilea, de 47 de ani, toţi din judeţul Galaţi, şi Valentin Istrate, 51 de ani, din Focşani, Vrancea, sunt cei patru şoferi sechestraţi cu tot cu maşinile lor în fabrica din localitatea Bender, localitate care este sub ocupaţia separatiştilor transnistreni. Şoferii sunt păziţi de agenţi care au pistoale asupra lor iar angajatorului gălăţean i s-a transmis clar că trebuie să plătească 240.000 de dolari pentru a îşi elibera oamenii şi maşinile.
„Suntem sechestraţi aici de 11 zile. Nu mai avem nici de unele. Nici credit pe telefon nu mai avem. Nu ne lasă să plecăm. Au pistoale cei de la pază. Vă rog, vrem acasă, scoateţi-ne de aici”, implora telefonic Paul Viorel Petrea, unul dintre şoferii gălăţeni sechestraţi. Bărbatul este cel care ţine legătrura telefonic şi cu reprezentanţii Consulatului român la Chişinău, dar tot el trimite şi mesaje alarmante la firma gălăţeană. Paraschiv Petrea, fratele unuia dintre şoferii sechestraţi, este foarte îngrijorat. „Sunt foarte speriat. Mi-e teamă pentru el. Nu am mai reuşit să vorbesc cu el decât prin sms-uri, dar nu multe. Nu are credit. Nu mai are nimic. Vreau să îi aducă acasă şi atât”, spunea Paraschiv Petrea.
