Presa internaţională titrează intensiv faptul că la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de duminică, din Franţa, Fancois Fillon, candidatul din partea dreptei a fost cotat la doar 19%, neputând astfel să intre în cursă din turul doi, pentru fotoliul de la Elysee. Candidatul Republicanilor era favoritul în sondaje în cursa prezindenţială, însă problemele apărute pe parcursul campaniei i-au erodat imaginea. Mai mult, nereuşita acestuia s-a ”datorat”, în mare parte, şi unei plaje foarte întinse de candidaţi, care l-au lovit în permanenţă la nivel de discurs politic, chiar dacă campania acestuia a fost una apreciată şi lăudată de unii dintre oponenţi. În schimb, Emanuel Macron, fostul ministru de finanţe al Franţei, candidat al formaţiunii En Marche!, a obţinut peste 23% din numărul total al voturilor valabil exprimate, fiind astfel clasat pe locul 1 din cei 5 candidaţi cu şanse pentru primul tur. O altă surpriză pentru presa internaţională, în ciuda faptului că aceasta a avut o campanie bine pusă la punct şi destul de agresivă”, este clasarea candidatei Frontului Naţional, Marine le Pen, pe locul al doilea, cu peste 21% din sufragii. Ceilalţi candidaţi nu au depăşit scorurile date de agenţiile de sondare a opiniei.
În conformitate cu datele Ministerului francez de Interne, citat de compania de ştiri Politico, prezenta la vot a fost una de aproximativ 65%, în scădere comparativ cu ultimele două tururi de alegeri, din 2012 şi din 2007, la care prezenţa a fost de peste 70%.
Candidaţi diferiţi, ideologii diferite
În conformitate cu votul francezilor, cei doi candidaţi care se vor bate pentru palatul Elysee peste două săptămâni sunt două persoane cu experienţă politică şi administrativă.
Emanuel Macron a fost, până în august 2016, ministrul de finanţe al Franţei, dar, conform The Telegraph, acesta a părăsit guvernul pentru a forma un partid cu ideologii centriste şi pro-europene care să îl propulseze în cursa de anul acesta pentru demnitatea supremă în statul francez. Candidatul En Marche! a reuşit să strângă adepţi în jurul său datorită ideologiei sale pro-europene, pro-democratice şi oarecum de continuare a drumului pe care Franţa se află, dar prin reforme bine definite. Acesta a avut o campanie bine structurată şi care a reuşit aparent să facă francezii să creadă mai mult în el decât în discursul lui Le Pen. Deşi acesta a fost contracandidat al lui Francois Fillon, Emanuel Macron nu l-a criticat public dur pentru ”Penelopegate”, scandal în care fostul premier francez este acuzat că şi-ar fi angajat fictiv soţia la cabinetul său parlamentar, în perioada 1998-2007, aceasta primind aproximativ 500.000 de euro, bani pentru care Penelope Fillon nu ar fi prestat nici un fel din muncă.
Marine le Pen, candidata ”Front National”, face parte din aceeaşi miscare anti-europeană din care face parte şi Nigel Farrage, unul dintre parlamentarii europeni ai Marii Britanii care au pledat pentru Brexit. Le Pen pledează la rândul ei pentru închiderea graniţelor Franţei, pentru ieşirea Franţei din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că statul francez este printre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Robert Schumann fiind al doilea om, după Wiston Churchill, care a introdus tema unei Europe Unite. În plus, Marine le Pen a avut şi cel mai probabil va avea o campanie centrată pe problema imigranţilor, o problemă importantă, având în vedere rezultatul votului, de 21%. Reamintim faptul că, la alegerile din 2012, Marine le Pen a obţinut 17,90%, clasându-se a treia în cursa de la vremea aceea. Nu în ultimul rând, trebuie amintit faptul că Marine le Pen este la al doilea mandat de parlamentar european.
Alegeri ”altfel” faţă de alţi ani
Presa franceza, dar şi cea internaţională a ”atacat”, imediat după închiderea urnelor, subiectul alegerilor, din toate părţile. Francoise Fressoz, editorialistă la ”Le Monde”, una dintre cele mai prestigioase publicaţii franceze la nivel mondial, a apreciat faptul că ”La aceste alegeri nu este şi nici nu a fost vorba despre stânga sau despre drepata. Se vorbeşte, de fapt, despre o Franţă închisă sau o Franţă deschisă”. Aceasta a mai arătat faptul că, deşi nu a fost favorit, campania bine structurată şi cu ideologie centristă pe care Macron a dus-o până acum l-a ajutat să câştige.
Reamintim faptul că, în conformitate cu sistemul electoral francez, turul al doilea şi ultimul al alegerilor prezidenţiale franceze se va petrece după 14 zile
