Uniunea Europeană pregăteşte o schimbare majoră în modul în care cetăţenii pot efectua plăţi în numerar. Începând cu 1 ianuarie 2027, va fi stabilit un plafon maxim de 10.000 de euro pentru tranzacţiile cash, măsură care se va aplica şi în România. Aceasta face parte dintr-un pachet legislativ dedicat combaterii spălării banilor şi finanţării activităţilor ilegale, obiectiv strategic pentru toate statele membre.
Deşi pare o restricţie tehnică, efectele vor fi vizibile, mai ales într-o ţară precum România, unde numerarul rămâne principalul mijloc de plată pentru milioane de persoane, în special în comerţul mic şi în mediul rural. BNR arată că peste 70% dintre plăţi se fac încă cash, iar noile reguli vor accelera tranziţia spre digitalizare financiară.
Motivul principal este combaterea spălării banilor, estimată la sute de miliarde de euro anual în Europa. Tranzacţiile mari în numerar fac aproape imposibilă urmărirea originii banilor, permiţând reţelelor ilegale să opereze fără urme digitale. Prin plafonul de 10.000 de euro, UE urmăreşte uniformizarea regulilor şi crearea unui sistem mai transparent de monitorizare a fluxurilor financiare.
Noua legislaţie face parte din pachetul AML Package adoptat în 2024, care prevede şi înfiinţarea AMLA (Anti-Money Laundering Authority), agenţie europeană ce va coordona anchetele transfrontaliere şi va supraveghea instituţiile financiare cu risc ridicat.
În prezent, limitele pentru plăţile cash variază între statele UE – de la 500 de euro în Grecia până la 15.000 de euro în Croaţia –, creând un teren neuniform pentru comerţul transfrontalier. Regulamentul unic va elimina aceste discrepanţe şi va reduce riscul ca fonduri ilicite să fie mutate între ţări pentru a ocoli restricţiile.
Pentru România, măsura reprezintă o aliniere la plafonul european, în prezent legislaţia locală impunând limite mai stricte: 5.000 de lei pentru plăţile între persoane juridice şi 10.000 de lei pentru tranzacţiile între persoane fizice şi firme. Începând cu 2027, plafonul de 10.000 de euro va fi limita maximă, fără a împiedica autorităţile să menţină restricţii mai stricte, dacă consideră necesar.
Oficialii europeni susţin că scopul nu este eliminarea numerarului, ci reducerea riscurilor de fraudă. Totuşi, analiştii atrag atenţia că tot mai multe tranzacţii vor trece prin canale bancare, sporind dependenţa de sistemele digitale. În mediul rural sau în rândul persoanelor vârstnice, tranziţia ar putea fi dificilă.
De asemenea, limitarea numerarului ridică şi probleme legate de confidenţialitate, deoarece pentru mulţi cetăţeni cash-ul reprezintă un instrument de control personal asupra bugetului. Economiştii recomandă ca digitalizarea să fie însoţită de garanţii pentru protecţia datelor şi libertatea financiară individuală.
Tendinţa globală este clară: banii lichizi îşi pierd treptat terenul, iar plăţile electronice devin norma în comerţul modern. Noua regulă europeană nu interzice cash-ul, dar îl limitează pentru sumele mari, împingând economia către transparenţă şi monitorizare sporită.
Pentru România, provocarea va fi echilibrarea mediului digital cu cel tradiţional, astfel încât digitalizarea să nu devină o barieră socială. Băncile şi instituţiile de plată trebuie să dezvolte soluţii accesibile şi rapide pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv în mediul rural.
În esenţă, noul regulament nu elimină numerarul, ci redefineşte modul în care acesta poate fi utilizat. Pentru români, 1 ianuarie 2027 va marca începutul unei epoci în care plata electronică va deveni standard, iar numerarul va avea un rol mult mai restrâns.
