15 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Italianul Silvano Vincenti, preşedinte al Comitetului naţional pentru valorificarea bunurilor istorice, a dat asigurări în faţa presei străine reunite la Roma că tânărul asistent Salai al geniului Renaşterii i-ar fi servit acestuia drept model pentru celebrul portret al Monei Lisa. Salai, pe numele său adevărat Gian Giacomi Caprotti, intrat în serviciul artistului la vârsta de 16 ani şi rămas alături de acestea 25 de ani, ar fi fost muza lui Leonardo pentru mai multe tablouri. Potrivit lui Vincenti, cei doi întreţineau o relaţie „ambiguă” şi erau, probabil, amanţi. Vincenti a subliniat numeroase similitudini între trăsăturile protagoniştilor din „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Îngerul' încarnat cu nasul şi gura Monei Lisa”. Pentru acest cercetător, pictorul a lăsat indicii pictând în ochii Giocondei un minuscul „L” pentru Leonardo şi un „S” pentru Salai.
Cercetătorul, autor al unei cărţi cu acest subiect, a afirmat că echipa lui s-a bazat pe analiza reproducerilor numerice de înaltă rezoluţie. Dar afirmaţiile sale sunt contestate de experţii Muzeului Luvru din Paris, proprietarul „Giocondei”. „Tabloul a fost supus tuturor analizelor de laborator posibile în 2004 şi în 2009. Nicio inscripţie (literă sau cifră) nu a fost decelată în cursul acestor examinări”, afirmă aceştia într-un comunicat.
„Îmbătrânirea acestei picturi pe lemn a provocat un mare număr de crăpături în materia picturală, care sunt la originea numeroaselor forme care au devenit adesea obiectul diverselor interpretări”, explică documentul. Muzeul a mai indicat că „nu i-au fost comunicate dovezi care să susţină noile ipoteze”.
Vincenti, a cărui echipă a devenit cunoscută în iulie 2010 identificând rămăşiţele lui Caravaggio, a pus această reacţie pe seama încurcăturii. „Le înţeleg incredulitatea şi surpriza, în fond este pictura cea mai studiată în lume, ei sunt într-adevăr orbi”, a comentat el.
Invitându-i pe specialiştii Luvrului „să fie serioşi şi să recunoască” faptul că se înşeală, el şi-a oferit colaborarea prin trimiterea unei echipe care să „preleveze mici fragmente din pictură acolo unde se află cifrele şi literele pentru a vedea dacă ele au fost făcute în timpul pictării portretului sau au apărut odată cu trecerea timpului”.

Articole înrudite