Este mai uşor să previi decât să combaţi, iar depistarea unei boli în stadiu incipient va avea cu siguranţă un rezultat mai bun. Nu-ţi neglija sănătatea şi fă analizele importante anual. Testele îţi vor acorda liniştea personală şi siguranţa că vei petrece mai mult timp alături de cei dragi.
Testul de depistare a cancerului la sân
Cele mai multe teste pentru depistarea cancerului mamar se încadrează într-una sau mai multe din următoarele categorii:
Teste de screening: testele precum mamografiile anuale sunt făcute pentru a ţine la curent persoanele sănătoase cu starea lor de sănătate. Scopul lor este de a depista cancerul la sân în stadiu incipient, înainte de a avea orice simptome, în acest moment fiind, de obicei, mai uşor de tratat.
Testele de diagnosticare: teste de diagnosticare, cum ar fi biopsia, trebuie făcute persoanelor care sunt suspectate de cancer mamar, în urma efectuării unei mamografii. Aceste teste sunt utilizate pentru a determina dacă este sau nu prezent cancerul la sân şi, în cazul în care rezultatul este afirmativ, dacă este sau nu răspândit şi în afara sânului. Testele de diagnosticare, de asemenea, sunt folosite pentru a aduna mai multe informaţii despre cancer pentru a ghida deciziile cu privire la tratament.
Testele de monitorizare: Odată ce cancerul de sân este diagnosticat, multe teste sunt utilizate în timpul şi după tratamentul administrat pentru a monitoriza rezultatele terapiilor. Testele de monitorizare, de asemenea, pot fi folosite pentru a verifica orice semn de recurenţă.
Testul de depistare a cancerului de col uterin (cervical)
Testarea periodică a femeilor cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, cu testul Papanicolau, scade şansa de a muri din cauza cancerului de col uterin. La femeile mai tinere de 25 de ani, testul Papanicolau poate arăta modificări ale celulelor colului uterin, care nu sunt cancer, dar conduc la teste suplimentare şi, eventual, tratament. Testul Papanicolau nu este util pentru femeile trecute de 60 de ani care au avut teste Papanicolau negative recent. Testul Papanicolau este o procedură prin care sunt colectate celule de pe suprafaţa colului uterin şi vagin. Medicul recoltează secreţia cu ajutorul unui instrument medical iar celulele sunt privite la microscop pentru a afla dacă sunt sau nu sănătoase. Un test HPV se poate face pentru a afla dacă infecţia cu HPV este cauza unei celule anormale sau are legătură cu cancerul de col uterin. La femeile trecute de 30 de ani, testul HPV ADN şi testul Papanicolau sunt utilizate pentru a detecta infecţia cu HPV. La femeile până în 30 de ani, infecţiile cu HPV sunt frecvente, dar de obicei nu durează mult şi nu creează probleme.
Testul de depistare a osteoporozei
Osteoporoza poate fi o problemă atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Prin folosirea de testele speciale, cum ar fi scanarea DEXA, medicul poate diagnostica gradul de pierdere osoasă şi poate propune un program de tratament pentru întărirea oaselor pentru a rămâne active. DEXA este o examinare radiologică cu doză mică de iradiere, care vizualizează şoldul, coloana vertebrală sau ambele, şi reprezintă în prezent "standardul de aur" în diagnosticul osteoporozei şi în urmărirea eficienţei tratamentului. Acesta este nedureros şi durează aproximativ 15 minute. Unele teste de sânge, de asemenea, sunt disponibile, dar acestea sunt în principal folosite pentru a determina cât este de eficient tratamentul sau nu. DEXA poate da trei rezultate de bază: nicio problemă, osteopenie (subţierea timpurie a oaselor) şi osteoporoză.
Testul de cancer la piele
Examenele de piele sunt utilizate pentru a depista cancerul de piele. Examenele periodice ale pielii de către tine şi medicul tău cresc şansele de a depista precoce cancerul de piele. Verificarea pielii în fiecare lună te poate ajuta să depistezi modificările care ar trebui să fie raportate medicului. Controale regulate ale pielii de către un medic sunt importante pentru persoanele care au avut deja cancer de piele. În cazul în care o zonă a pielii tale nu arată normal, trebuie să se facă o biopsie. Medicul va îndepărta cât mai mult din ţesutul suspect dacă este posibil, cu o excizie locală. Un patolog se uită apoi la ţesut la microscop pentru a verifica celulele canceroase, pentru că este dificil uneori de spus dacă o modificare a pielii este benignă (necanceroasă) sau malignă (cancer).
Măsurarea tensiunii arteriale
Periodic trebuie măsurată presiunea maximă (sistolică) şi presiune minimă (diastolică) efectuate de bătăile inimii. Tensiunea arterială sistolică este presiunea maximă într-o arteră în momentul în care inima bate şi pompează sângele prin organism. Presiunea diastolică este cea mai mică presiune într-o arteră în momentele dintre bătăile inimii, atunci când organul se odihneşte.
Testul HIV
Testul HIV test este un test specific, un test indirect, care nu pune în evidenţă virusul imunodeficienţei umane (HIV), ci anticorpii specifici anti-HIV ce apar în sânge ca urmare a infectării. Un rezultat negativ înseamnă că în sângele persoanei respective, la data la care s-a recoltat sângele, nu erau anticorpi anti-HIV. În cazul unui test ELISA (prescurtare a termenului Enzyme Linked Immuno-Sorbent Assay: reacţie imunoenzimatică) cu rezultat pozitiv se va face o retestare, tot cu un test ELISA, folosind de această dată truse cu antigene virale diferite. Dacă şi acest al doilea test are rezultat pozitiv, se va face testarea de confirmare cu o procedură specifică - testul Western-Blot (sau IFA). Testul Western-Blot este un test specific de detectare a anticorpilor anti-HIV. Rezultatul acestui test poate fi pozitiv, negativ sau incert. În cazul unui test Western-blot negativ sau incert, rezultatul testului HIV este considerat negativ şi se cere retestarea după 1-3 luni. Dacă şi rezultatul testului Western-Blot este pozitiv, se declară seropozitivitatea HIV. Un rezultat pozitiv înseamnă că au fost depistaţi anticorpi anti-HIV în sânge, deci persoana respectivă este seropozitivă iar virusul este prezent în organism. Un rezultat pozitiv nu înseamnă SIDA, ci
doar că virusul imunodeficienţei umane (HIV) este prezent şi poate fi transmis şi altora. Acest tip de testare ridică eficacitatea detectării HIV foarte aproape de 100%.
Colonoscopie
Colonoscopia este o procedură utilizată pentru a vedea în interiorul colonului şi rectului. Colonoscopia poate detecta ţesutul inflamat, ulcerele şi anumite creşteri anormale. Procedura este folosită pentru a căuta semne precoce ale cancerului colorectal şi poate ajuta doctorii la diagnosticarea modificărilor inexplicabile ale tranzitului intestinal, dureri abdominale, sângerări şi pierderea în greutate. Medicul oferă de obicei instrucţiuni scrise despre pregătirea pentru colonoscopie. Procesul se numeşte pregătirea intestinului. În general, toate mâncărurile solide trebuie să fie eliminate din tractul gastro-intestinal, urmând o dietă lichidă timp de o zi până la 3 zile înainte de procedură. Lichidele acceptabile sunt sucul de fructe, apa, cafeaua simplă şi ceaiul. Un laxativ sau o clismă poate fi necesară în noaptea dinaintea colonoscopiei. Conducerea unui autoturism nu este permisă pentru 24 de ore după colonoscopie, pentru a permite sedativului să îşi piardă efectul.
Măsurarea nivelului colesterolului şi glicemiei
Măsurarea glicemiei din sânge şi a nivelului de colesterol este foarte importantă pentru sănătatea ta. Măsurarea nivelului de zahăr din sânge îţi oferă o perspectivă cu privire la cât de bine prelucrează corpul glucoza. Urmărirea colesterolului verfică nivelul de colesterol pentru a determina riscul dezvoltării unor boli de inimă. Persoanele cu diabet zaharat, de asemenea, sunt predispuse la un nivel ridicat de colesterol.
Analize de depistare a fibromului
Fibroamele sunt excrescenţe de ţesut de diferite dimensiuni de pe peretele uterin. Ele nu sunt de obicei canceroase, dar ar trebui să fie monitorizate îndeaproape. Un medic poate suspecta că o femeie are fibroame atunci când un examen pelvian prezintă o formă neregulată la nivelul uterului sau în cazul în care o femeie se plânge de dureri perioade lungi de timp. Multe femei nu au simptome, dar, în unele cazuri, fibroamele uterine pot cauza infertilitate, durere pelvină şi modificări ale ciclului menstrual.
Consultul oftalmologic pentru depistarea precoce a glaucomului
Glaucomul este o boală a ochilor, de obicei cauzată de presiunea oculară mare. Glaucomul poate provoca pierderea vederii, de multe ori fără niciun semn de avertizare sau simptom. Examenele oftalmologice regulate, inclusiv testele specifice de diagnostic, sunt importante pentru depistarea precoce a glaucomului. Dacă diagnosticarea a fost făcută destul de devreme, glaucomul poate fi tratat corespunzător pentru a preveni pierderea vederii.
