Afirmaţii îngrijorătoare ale magistraţilor cu privire la preşedintele Klaus Iohannis Recomandat

Marți, 15 Octombrie 2019 14:43
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cu fiecare ieşire publică, preşedintele Klaus Iohannis demonstrează că nu vrea altceva decât să readucă justiţia sub cizma serviciilor secrete şi a influenţelor politice. Acuzaţia a fost lansată luni, 14 octombrie 2019, de către Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO).

„Intenţia declarată a Preşedintelui Iohannis de a “rezolva“, adică a desfiinţa, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), desfiinţare dorită şi de o serie de partide, demască adevăratul obiectiv al acestora, de restauraţie a controlului serviciilor de informaţii şi a politicului asupra justiţiei. SIIJ a fost şi este susţinută de către magistraţii corecţi care au văzut şi luat poziţie atât împotriva presiunilor şi abuzurilor făcute de DNA asupra judecătorilor şi procurorilor, cât şi împotriva presiunilor serviciilor de informaţii şi ale politicului asupra justiţiei. Numirile în conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT sunt toate politice, implicând decizional numai ministrul justiţiei şi Preşedintele României, ambii oameni politici. Ca o paranteză, în acest moment toate aceste trei parchete au conducere interimară, ceea ce le face şi mai controlabile de către Preşedinte. Amintim că procurorul-şef DIICOT a fost forţat să demisioneze la presiunea Preşedintelui României, presiune pe care asociaţii ale magistraţilor, care pretind că apară independenţa procurorilor şi a justiţiei, au ignorat-o deplin.

La DNA a existat, într-un mod total lipsit de transparenţă, un serviciu special pentru anchetarea magistraţilor, care era sub comanda procurorului şef al DNA, numit politic. Condiţia de accedere a unui procuror în DNA, şi implicit în acest serviciu special, era de minim 6 ani experienţă (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucraţi că procuror definitiv) şi un interviu complet netransparent cu procurorul şef DNA, numit politic. S-a ajuns astfel că procurori de la parchete de pe lângă judecătorii, fără experienţă, care au promovat la DNA în baza unui interviu netransparent şi lipsit de obiectivitate cu un procuror-şef numit politic, să investigheze magistraţi pentru infracţiuni de competenţa DNA. În acelaşi timp, în rest, pentru cea mai măruntă infracţiune magistraţii trebuie să fie investigaţi, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe lângă curţile de apel. La această lipsa de experienţă a procurorilor din DNA, care i-au anchetat pe judecători şi procurori, s-a adăugat cooperarea subterană şi în afară legii dintre DNA şi SRI în urma căreia, pentru a se da exemple şi a “băga frica” în magistraţi, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu eşecuri răsunătoare.

Dată fiind această stare de fapt, care a creat o evidenţă şi incontestabilă presiune asupra procurorilor şi judecătorilor, la propunerea magistraţilor s-a înfiinţat SIIJ ca o secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată la vârful ierarhiei parchetelor, sub controlul Procurorului General, dar care să ofere atât criterii clare şi transparente de profesionalism pentru procurorii ce vor face parte din secţie, cât şi garanţii pentru excluderea oricărei implicări politice în numirile din cadrul ei. Astfel, dacă în cadrul serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA puteau promova procurori cu 6 ani experienţă şi grad de judecătorie, în SIIJ pot promova numai procurori cu minim 18 ani experienţă şi grad minim de curte de apel. Dacă în DNA, şi implicit în cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA, puteau intra procurori în baza unui interviu netransparent cu procurorul şef, numit politic, accederea în SIIJ se face în baza unui interviu în faţă unei comisii formată exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live. Dacă în cadrul serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din DNA nu se cunoaşte nici azi cine au fost procurorii care au activat în cadrul lui şi ce grad profesional aveau, numele procurorilor ce activează în cadrul SIIJ este public.

Aceste criterii, precum şi altele pe care le găşiţi în Legea 304/2004, au fost gândite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistraţilor cinstiţi şi corecţi, dar în acelaşi timp pentru a garanta românilor că magistraţii care au comis fapte penale vor fi traşi la răspundere penală în mod profesionist, la fel ca orice cetăţean care încalcă legea. Aşadar, subliniem încă odată, nici un om politic nu este implicat în selecţia şi numirea procurorului şef sau a procurorilor din cadrul SIIJ. Cu toate acestea, atât Preşedintele Iohannis cât şi unele partide politice îşi manifestă determinarea să desfiinţeze secţia invocând repetat că funcţionarea acesteia va pune presiune asupra judecătorilor şi procurorilor pentru că s-ar afla sub control politic. Toţi aceşti oameni politici, promotori a unor sloganuri, au datoria faţă de români să explice clar cum o secţie a Parchetului General în care, pentru prima oară, nici un om politic nu are nici un cuvânt de spus cu privire la numirea procurorilor ce o compun, poate reprezenta o presiune asupra magistraţilor şi s-ar afla sub control politic. Să explice clar şi concret cum membrii CSM, singurii implicaţi în numiri, aleşi democratic de judecători şi procurori, vor de fapt să pună presiune asupra acestora folosindu-se de SIIJ, aşa cum aceşti politicieni clamează neîntrerupt.

A face un obiectiv politic, cu precădere de campanie electorală pentru prezidenţiale, din desfiinţarea SIIJ, înseamnă că scopul real al celor ce-l promovează este revenirea justiţiei la anii abuzurilor şi restauraţia controlului serviciilor şi a politicului asupra justiţiei. Nu poţi clama decât ipocrit că doreşti independenţa justiţiei când, de fapt, vrei să controlezi politic toate parchetele şi blamezi necontenit singură structura de parchet aflată complet în afară influenţelor politice. Amintim că Preşedintele Iohannis, în prima şedinţă CSM la care a participat, în 2015, a spus că doreşte includerea Procurorului General în CSAT, idee cu care, culmea, Ministerul Public a fost de acord. Cât timp CSAT este format exclusiv din politicieni şi şefi ai serviciilor de informaţii, aflaţi sub comanda Preşedintelui României, care este şi şeful CSAT, este evident că includerea Procurorului General în CSAT însemna un control total al serviciilor şi politicului asupra parchetelor. Modificările la legile justiţiei, cum sunt numirea conducerii ICCJ de către Secţia pentru judecători a CSM şi nu de Preşedinte, obligativitatea publicării tuturor actelor extrajudiciare care influenţează justiţia (inclusiv protocoalele secrete), înfiinţarea SIIJ şi altele, au fost propuse sau susţinute de către magistraţi tocmai pentru a înlătura definitiv influenţă politicului şi a serviciilor din justiţie.

În concluzie, înfiinţarea SIIJ şi modul în care a fost reglementată organizarea şi funcţionarea acesteia este o garanţie pentru cetăţenii României că vor fi cercetaţi penal de procurori imparţiali şi independenţi şi că vor fi judecaţi de judecători liberi, care se supun numai legii, în afară oricăror presiuni şi influenţe. De asemenea, SIIJ este şi o garanţie că, în conformitate cu principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, magistraţii care încalcă legea vor fi traşi la răspundere, la fel ca orice alt român, de procurori independenţi de orice influenţe. Dat fiind că, printre obiective, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) îl are şi pe acela de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a independenţei justiţiei, ne rezervăm dreptul de a prezenţa opiniei publice manipulările şi dezinformarile oamenilor politici, ale presei şi ale unor ONG-uri pe subiecte ce ţin de justiţie, precum şi de a denunţă, ori de câte ori este cazul, acţiunile acestora pentru restaurarea controlului serviciilor şi politicului asupra justiţiei”, se arată în comunicatul AJADO.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu