Avocatul Poporului respinge scăderea vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor

În contextul unei propuneri legislative înregistrate la Senat, care vizează reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani în cazul infracţiunii de omor, Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiţiei un punct de vedere prin care respinge modificarea cadrului legislativ.

Proiectul de lege a fost iniţiat de Alexandru-Ştefan Băişanu, deputat neafiliat, şi prevede că un minor cu vârsta între 12 şi 14 ani ar putea fi tras la răspundere penală pentru omor, dacă se dovedeşte că a acţionat cu discernământ, în urma unei evaluări psihologice şi psihiatrice.

Care sunt regulile actuale

În prezent, legislaţia din România stabileşte clar că:

• Copiii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei.
• Minorii între 14 şi 16 ani răspund penal doar dacă se dovedeşte că au avut discernământ.
• După 16 ani, minorii răspund penal potrivit regulilor generale, dar beneficiază de un regim sancţionator special.

Proiectul aflat în dezbatere ar coborî pragul la 12 ani exclusiv pentru infracţiunea de omor şi condiţionat de existenţa discernământului.

Iniţiatorii susţin că, în cazul unor fapte extrem de grave, statul trebuie să aibă posibilitatea de a interveni penal chiar dacă autorul are sub 14 ani. În expunerea de motive sunt invocate exemple din alte state unde limita este mai redusă, precum Marea Britanie, Elveţia sau Australia (10 ani), Turcia, Olanda şi Grecia (12 ani), respectiv Pakistan şi Nigeria (7 ani).

Argumentele Avocatului Poporului

Instituţia consideră că modificarea nu este justificată şi poate produce efecte negative pe termen lung. În punctul de vedere transmis Ministerului Justiţiei, Avocatul Poporului arată că dezvoltarea psihică şi emoţională a copilului la 12–13 ani nu este completă, iar capacitatea de a înţelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul şi consecinţele legale nu este suficient consolidată.

Legea actuală porneşte de la prezumţia lipsei discernământului penal sub 14 ani. Potrivit instituţiei, reacţia statului în astfel de situaţii ar trebui să fie una de protecţie şi intervenţie socială — consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere şi măsuri educative — nu una de natură punitivă.

Datele statistice invocate

Un argument central este cel al proporţionalităţii. În perioada 2023–2026 au fost identificate doar două cazuri de omor în care au fost implicaţi minori sub 14 ani. În România există aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 şi 14 ani.

Avocatul Poporului apreciază că, deşi aceste cazuri sunt extrem de grave, ele nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice modificarea legislaţiei pentru întreaga categorie de vârstă şi avertizează că legile nu ar trebui schimbate sub presiunea emoţiei publice generate de cazuri intens mediatizate.

Riscurile intervenţiei penale timpurii

Potrivit instituţiei, implicarea unui copil foarte tânăr în sistemul penal poate avea consecinţe serioase, inclusiv stigmatizare şi afectarea şanselor de reintegrare socială pe termen lung. Studiile de specialitate indică faptul că intervenţia penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente şi, în unele situaţii, le poate accentua.

În schimb, măsurile educative şi de protecţie au o eficienţă mai mare în prevenirea recidivei.

Avocatul Poporului subliniază că mulţi dintre minorii care comit fapte penale provin din medii vulnerabile — familii dezorganizate sau monoparentale, părinţi plecaţi la muncă în străinătate, abandon şcolar sau lipsă de supraveghere. Problema, potrivit instituţiei, ţine mai degrabă de absenţa unor servicii sociale bine finanţate şi eficiente decât de lipsa sancţiunii penale.

Soluţia indicată este prevenţia: sprijin pentru familii, intervenţie timpurie, consiliere, implicarea şcolii şi a specialiştilor.

Poziţia Ministerului Justiţiei

La solicitarea Digi24.ro, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a precizat că Ministerul Justiţiei nu a iniţiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale şi că analiza are loc în cadrul unui grup de lucru.

Joi, 19 februarie 2026, ministerul a organizat o reuniune extinsă pentru evaluarea cadrului normativ privind răspunderea penală a minorilor. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi organizaţii neguvernamentale, între care Organizaţia Salvaţi Copiii şi UNICEF în România.

Concluziile grupului de lucru ar putea fundamenta, ulterior, o eventuală iniţiativă legislativă. (sursa digi24.ro)