România este singura ţară din Uniunea Europeană care a primit, în 2014, clauza de investiţii, pentru creşterea cofinanţării de fonduri europene, a declarat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, într-o emisiune difuzată duminică de Pro TV.
"România este singura ţară din Uniunea Europeană care a primit în 2014 clauza de investiţii, şi anume o creştere a nivelului deficitului cu 0,2%, exclusiv pentru investiţii, respectiv pentru creşterea cofinanţării de fonduri europene. Sunt patru ţări care au cerut: Italia, Slovacia, Bulgaria şi Romania, iar România este singura care a primit. (...) Noi am făcut bugetul împreună cu reprezentanţii FMI şi cei ai Comisiei Europene, în luna octombrie, cu ceea ce aveam la dispoziţie şi anume încasările la nouă luni. S-a construit o estimare de inflaţie şi de creştere economică, iar veniturile au fost mărite cu aceste doua elemente. Am ajuns la o sumă totală a veniturilor şi am negociat nivelul deficitului (...)", a spus Liviu Voinea, într-un context în care a explicat modul în care a fost construit bugetul pe anul 2014.
Acesta a explicat că unele măsuri, precum creşterea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru, au fost negociate cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene.
Întrebat dacă Romania se putea încadra în deficitul bugetar şi în parametri bugetari fără introducerea acestei taxe pe accize, Voinea a precizat
că au fost multe măsuri puse pe masa negocierilor, printre care şi creşterea cotei unice de la 16 la 18%.
"O altă măsură care a mai fost pe masă, şi nu la solicitarea părţii române, a fost creşterea cotei unice de la 16 la 18% dar am considerat că este în detrimentul economiei, în ansamblul său. Noi am căutat măsuri care să stimuleze economia în primul rând şi care se regăsesc în acest buget, începând cu creşterea salariului minim, indexarea pensiilor. Această măsură de creşterea accizei a fost negociată cu FMI. Sunt multe măsuri care se pun pe masa şi sunt rezultatul negocierilor dintre Guvern şi FMI. Golul la momentul respectiv era de circa 5 miliarde de lei, care s-a umplut din mai multe măsuri, inclusiv din creşterea salariului minim. Din punct de vedere bugetar este o măsură care aduce bani la buget pentru că sunt mai mulţi salariaţi cu salariul minim în sectorul privat decât în sectorul de stat. Măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce 2,6 miliarde de lei, din care 2,1 miliarde lei efectiv din accize şi diferenţa din TVA. Şi această acciză, dar şi celelalte măsuri pe partea de venituri, toate încasările intră la comun" , a explicat ministrul delegat pentru Buget.
Liviu Voinea este optimist că în 2014 măsurile pe care le-a luat Guvernul vor stimula consumul şi creditarea, chiar dacă în acest an, în ciuda reîntregirii salariilor bugetarilor acest lucru nu s-a întâmplat.
"Chiar dacă au fost în acest an reîntregite salariile, o mare parte din bani s-au dus la plata ratelor la bănci (...). Am încredere că de la începutul anului 2014, prin noul mecanism pe care Guvernul l-a aprobat şi anume garanţii pentru IMM-uri de două miliarde de lei, la care mai pun şi băncile două miliarde de lei, înseamnă 4 miliarde de lei numai pentru împrumuturi pe care să le ia IMM-urile pentru capital de lucru. Este o măsura de stimulare a creditării importantă pentru IMM-uri", a adăugat Voinea.
Întrebat dacă poate da asigurări că banii din acciză se vor duce către drumuri şi autostrăzi, şeful de la Buget a adăugat că nu poate din punct de vedere legal să stipuleze explicit acest lucru.
"Nu pot să prevăd explicit că un anume venit se duce într-un anume buget. Nu-mi permite legea. Banii vor merge la comun, dar o parte mai mare se va duce către autostrăzi. De exemplu, bugetul CANDR pentru anul acesta a fost de 5 miliarde de lei, pentru 2014 este 6,2 miliarde de lei, în timp ce încasările din creşterea accizei reprezintă 2,6 miliarde lei. Încasările sunt mult mai mici decât întregul buget pentru drumuri şi autostrăzi. Bugetul CANDR este prevăzut cu creşteri substanţiale în anii următori, la 7 şi 8 miliarde de lei", a mai spus Voinea.
Acesta a menţionat că nu sunt rezerve în buget, ci doar în trezorerie, respectiv rezervele fiscale pentru finanţarea deficitului bugetar. "Este vorba de acel buffer, de acele rezerve fiscale, care asigură un necesar de finanţare de 4 — 5 luni. Ele nu sunt în buget, însă finanţează deficitul bugetar", a mai subliniat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
