O Europă în mai multe viteze este o realitate, dar aceasta ar trebui interpretată în sensul de a nu crea bariere, iar pentru România, la 10 ani de la aderare, preocuparea principală este să ţinem cât se poate de drept drumul acesta, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
"O Europă în mai multe viteze este o realitate, pe de o parte. Ai o zonă euro, cu o parte din state. Ai state care nu sunt în zona euro, state care nu sunt nici cel puţin în spaţiul Schengen. Deci acesta este o realitate. Eu înţeleg discuţia în următorul sens: să nu punem bariere, să nu întărim aceste bariere şi să facem de aşa manieră încât politicile să ducă la subţierea acestor bariere şi eliminarea lor într-o anumită perspectivă. Cred că pe noi, pe români, la cei 10 ani de la aderare, şi trebuie să ne aducem aminte că a fost un succes această aderare, pentru că în anul 2000 propunerea pentru România era 2010, nu era 2007, şi vă spune persoana care a negociat cu preşedintele Prodi (preşedintele Comisiei Europene, Romani Prodi, n.r.) intrarea României în anul 2007. Nu a fost deloc uşor să convingem Uniunea Europeană să ne primească în 2007. Acesta este realitatea. Deci pentru România, la 10 ani de la aderare preocuparea principală este să ţinem cât se poate de drept drumul acesta, cât putem", a declarat, miercuri, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.
Acesta a precizat că drumul are multe obstacole, unele din exterior, iar altele create în interior. De asemenea, Isărescu a subliniat faptul că România ar trebui să intensifice eforturile de convergenţă de o manieră cât se poate de echilibrată.
În ceea ce priveşte ţinta de aderare la euro, guvernatorul a subliniat că nu mai are nicio ţară o ţintă şi l-a citat pe fostul guvernator al Băncii centrale din Polonia, Marek Belka, precizând însă că nu îi împărtăşeşte punctul de vedere, că "nu poţi să intri într-o casă aflată în flăcări".
Întrebat care au fost cauzele deprecierii leului din ultima perioadă, guvernatorul BNR susţine că a considera o mişcare a cursului de schimb cu 1-2% a fi o depreciere reprezintă o exagerare.
"Eu cred că leul a fost extrem, chiar excesiv de cuminte şi nu aş numi acest lucru depreciere. Este o monedă care este vie. Este foarte important acest lucru. Se comportă sănătos în condiţii de mişcări de capitaluri care în mod frecvent sunt greu de prognozat, chiar dacă factorii sunt apropiaţi. Şi vă dau exemplul nostru favorit: la criza din Turcia am asistat în 2013, sau după criza financiară din Turcia, am asistat în 2013 la ieşiri masive de capital, pentru ca în 2014 o criză chiar mai amplă şi mai aproape de noi, în Ucraina, a determinat intrări masive de capital. Deci, fluxuri total opuse la factori externi, care în mod logic ar putea să fie consideraţi că merg în aceeaşi direcţie. Şi aş mai adăuga un lucru, în această perioadă am trecut printr-o perioadă cu incertitudini legate de evoluţiile din Statele Unite, o administraţie nouă, politici noi şi la punerea în practică a Brexitului. Dacă ar fi să explic de ce leul s-a mişcat cu mai puţin de 2% aş spune că sunt toţi aceşti factori, dar nu i-aş băga sub umbrela depreciere", a adăugat Mugur Isărescu.
În data de 17 martie, leul înregistra cel mai redus nivel din ultimii patru ani şi jumătate în raport cu euro, cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,5654 lei, mai mult cu 1,45 bani (+0,32%) în comparaţie cu valoarea din ziua anterioară, de 4,5509 lei pentru un euro.
Un nivel similar pentru moneda naţională a fost consemnat în 17 iulie 2012, când un euro a fost cotat la 4,5651 lei.
