Planurile pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai mari infrastructuri AI din Europa au intrat oficial în etapa decisivă, după ce Guvernul a aprobat memorandumul care permite demararea proiectului Black Sea AI Gigafactory — o investiţie estimată la 4-5 miliarde de euro, programată să fie operaţională până la finalul anului 2028. Ambiţia este majoră: peste 100.000 de acceleratoare de inteligenţă artificială vor fi instalate în două puncte strategice şi alimentate aproape integral cu energie nucleară produsă în România, curată şi lipsită de emisii.
Memorandumul indică direcţia strategică prin care ţara îşi propune să-şi valorifice avantajul energetic. Noile reactoare de la Cernavodă, unităţile 3 şi 4, alături de centrala SMR de la Doiceşti, vor forma baza energetică a viitorului hub AI. Aceste unităţi vor furniza o capacitate totală instalată de 1.862 MW, dintre care până la 1.500 MW ar urma să fie direcţionaţi exclusiv către funcţionarea celor două centre de calcul. Practic, peste 80% din energia produsă de aceste reactoare ar putea fi destinată operaţiunilor de procesare AI de înaltă performanţă — o proporţie fără precedent în Europa.
Proiectul vizează construirea unei infrastructuri AI de dimensiuni „hyperscale”, cu peste 100.000 de acceleratoare capabile să alimenteze modele mari de limbaj, simulări ştiinţifice, aplicaţii industriale avansate şi servicii digitale cu consum intens de date. România mizează pe două atuuri majore: producţia nucleară stabilă şi reţeaua sa strategică de conectivitate, cu legături prin fibră optică şi cabluri submarine către principalele noduri europene.
Memorandumul stabileşte clar arhitectura instituţională a proiectului. Ministerul Energiei va coordona întreaga iniţiativă, în timp ce Ministerul Finanţelor va gestiona mecanismele de finanţare şi relaţia cu investitorii. În dezvoltare vor fi implicate Autoritatea pentru Digitalizarea României, mediul privat, universităţile şi EuroHPC Joint Undertaking — structura europeană responsabilă cu finanţarea supercomputerelor continentale.
Dincolo de partea energetică, proiectul necesită o infrastructură tehnică complexă: sisteme avansate de răcire, conexiuni de mare capacitate, spaţii industriale optimizate pentru instalarea acceleratoarelor şi proximitate directă faţă de sursele de electricitate. Cernavodă oferă avantajul accesului imediat la producţia nucleară, iar Doiceşti dispune de un sit industrial ideal pentru co-localizarea unui centru AI lângă reactoarele modulare mici.
Guvernul solicită şi sprijin tehnic din partea Grupului Băncii Mondiale, având în vedere că proiectul trebuie conturat rapid şi riguros pentru evaluarea EuroHPC. Concurenţa europeană este intensă, iar fereastra de finanţare este limitată. Costurile totale sunt estimate la 4-5 miliarde de euro, din care cel mult 35% pot proveni din fonduri publice şi europene. Restul va trebui atras din investiţii private, credite de dezvoltare şi parteneriate instituţionale. Banca de Investiţii şi Dezvoltare va avea un rol central în structurarea planului financiar.
Dimensiunea geopolitică este la fel de importantă ca cea tehnologică. Un centru AI alimentat preponderent cu energie nucleară stabilă ar repoziţiona România pe harta europeană a digitalizării, oferind un avantaj competitiv rar în regiune. Ar putea deveni un catalizator pentru modernizarea sistemelor energetice, dezvoltarea industriei nucleare şi atragerea companiilor globale care caută infrastructuri sigure şi sustenabile pentru modelare AI.
Guvernul propune două scenarii pentru continuarea proiectului. Dacă EuroHPC îl selecţionează, dezvoltarea va avea loc în parteneriat cu instituţiile europene. Dacă nu, România va continua oricum iniţiativa, apelând la investitori privaţi şi la expertiza Băncii Mondiale pentru ajustarea planului.
Direcţia generală este însă clară: România urmăreşte să devină un centru regional important pentru inteligenţă artificială, conştientă că viitorul economiei va depinde de infrastructuri digitale masive şi de capacitatea ţărilor de a furniza energie curată pentru alimentarea acestora.
Black Sea AI Gigafactory nu reprezintă doar un proiect tehnologic, ci o declaraţie strategică prin care România aspiră să intre în liga marilor actori europeni ai transformării digitale.
