Organizaţiile trebuie să implementeze planuri de reacţie corespunzătoare, adaptate tuturor riscurilor la care sunt expuse, în condiţiile în care încălzirea globală determină apariţia de fenomene meteo atipice, de genul tornedelor, spune Cristian Fugaciu, CEO Marsh Romania, informează Mediafax. La începutul acestui an, Global Risks Report, publicaţie realizată de World Economic Forum cu sprijinul Marsh, identifica degradarea mediului ca risc pe termen lung care defineşte prezentul. Patru dintre cele mai importante riscuri, din perspectiva impactului în anul 2019, sunt legate de mediu, iar pe prima poziţie în topul riscurilor în funcţie de probabilitatea de a se produce în acest an sunt fenomenele meteo extreme. "După cum am putut constata recent, încălzirea globală determină şi în România fenomene meteo extreme, atipice, cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Prin urmare, recomandăm organizaţiilor să-şi revizuiască operaţiunile şi să implementeze planuri de reacţie corespunzătoare, adaptate tuturor riscurilor la care sunt expuse", spune Cristian Fugaciu, CEO Marsh Romania.
Intensitatea tornadelor este cuantificată prin intermediul Enhanced Fujita Scale, sistem implementat în anul 2007 care estimează viteza vântului în funcţie de daunele observate. Scala se împarte în 5 trepte. EF1 (Viteza vântului: 90-130 km/h; Distrugeri: uşoare) şi EF2 (Viteza vântului: 135-175 km/h; Distrugeri: moderate) reprezintă primele două clase şi sunt considerate slabe. Spre exemplu, în medie, în Statele Unite, circa 77% dintre tornade intră în aceste prime două categorii. Circa 95% dintre toate tornadele sunt clasificate sub intensitatea EF3 (Viteza vântului: 180-220 km/h; Distrugeri: considerabile). Circa 0,1% dintre tornade ating clasificarea EF5 (Viteza vântului: 315 km/h sau mai mult; Distrugeri: totale).
