Venitul minim garantat va fi înlocuit, cel mai târziu până în anul 2016, de venitul minim de inserţie, obiectivul principal al acestui demers fiind creşterea gradului de ocupare în rândul persoanelor dependente, la ora actuală, de asistenţă socială, a declarat Lăcrămioara Corcheş, directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
'Venitul minim de inserţie va avea trei componente de bază, respectiv prestarea de servicii în folosul comunităţii de către persoanele beneficiare; obligativitatea frecventării şcolii în cazul familiilor cu copii şi — ca element de noutate — acordarea de stimulente pentru reintegrarea pe piaţa muncii. Venitul minim de inserţie va avea un prag flexibil, spre deosebire de venitul minim garantat actual, care are un prag fix, de exemplu de 155 lei pentru o persoană singură. Concret, când un membru al familiei îşi va găsi un loc de muncă, venitul minim de inserţie va creşte cu un procent din volumul câştigului salarial, pe o perioadă de câteva luni', a spus Lăcrămioara Corcheş.
Potrivit acesteia, venitul minim de inserţie va viza un procent de 30% dintre cei mai sărăci locuitori ai României.
'Prin venitul minim de inserţie vom ţinti un procent de 30% din cei mai sărăci locuitori ai României. Orizontul de implementare al acestui demers este anul 2016, pentru că trebuie să facem paşi importanţi şi în ceea ce priveşte dezvoltarea unui sistem informatic integrat, un proces mai dificil decât promovarea unui act normativ. O dată cu crearea unui sistem informatic integrat, se va înregistra şi o scădere a numărului de fraude în domeniul asistenţei sociale. În strategia UE până în anul 2020, România şi-a asumat două obiective majore — creşterea ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani la 70% şi reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane, din totalul de 20 de milioane de persoane la nivelul întregii UE', a mai spus Lăcrămioara Corcheş.
Aceasta a subliniat, totodată, că România are o cifră îngrijorătoare în ceea ce priveşte rata sărăciei în muncă, aceasta fiind de 19,1%, în condiţiile în care media europeană este de numai 9,2%.
„În cazul ratei sărăciei în muncă, vorbim de persoanele de peste 18 ani care au un serviciu, dar care se găsesc într-o stare de sărăcie”, a menţionat Lăcrămioara Corcheş.
