Ce trebuie să ştiţi despre alegerile locale 2012 din punct de vedere juridic

Conform legii, consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.

Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritoriala respectivă.

Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi ai Consiliului Judeţean cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Prin excepţie de la prevederile art. 117 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la alegerile locale din anul 2012, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din domeniul ordinii şi siguranţei publice pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, a cheltuielilor aferente prelucrării,  selectării şi distribuirii pe suport electronic de memorie a datelor necesare pentru elaborarea sau actualizarea listelor electorale permanente şi a listelor electorale complementare, tipăririi listelor electorale permanente, a listelor electorale complementare, a copiilor de pe listele electorale permanente şi complementare, precum şi a celorlalte tipizate utilizate în procesul electoral, respectiv sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu tipărirea proceselor-verbale pentru centralizarea rezultatului votării la nivel naţional, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică.

a. înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător, în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot şi semnarea listei susţinătorilor;

b. încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

c. păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;

d. neefectuarea, la termen, a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;

e. efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

f. necomunicarea către judecători a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

g. neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare;

h. distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;

i. afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;

j. acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;

k. neaducerea la cunoştinţă publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;

l. refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute cu acest drept;

m. refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;

n. refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;

o. părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;

p. continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut, să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi independenţi;

q. purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

r. absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezenţei legi, de la activitatea acestora;

s. refuzul preşedintelui biroului electoral sau a locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor legii;

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, se fac de:

a. poliţişti pentru faptele prevăzute la lit. a), b), g), h), i), k), m), n) şi q);

b. primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. e) şi h);

c. preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. j), o), p) şi r);

d. preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. s);

e. împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) şi f).

Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art.100 ale legii 67/2004, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Înscrierea, cu ştiinţa, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanenta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul în care, prin faptă, s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. Tentativa se pedepseşte.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită lista de candidaţi sau un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Pedeapsa se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte.

Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.Tentativa se pedepseşte.

Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.

Pentru toate infracţiunile prevăzute în lege, săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor sau a infracţiunilor se confiscă.