04 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Cine răspunde pentru inundaţii şi secetă?
Cine răspunde pentru inundaţii şi secetă?

Inundaţiile şi seceta sunt dezastre frecvente care se produc pe diverse scări, de la râurile interioare mari la cele mici, dar şi în lunca Dunării, efectele fiind dezastroase asupra populaţiei, dar şi pentru mediul economic, producând şi dezechilibre ecologice, toate aducând şi pierderi de vieţi omeneşti,  este părerea senatorului PNL Galaţi, Paul Ichim, exprimată prin intermediul unei declaraţii politice. Senatorul PNL ţine să amintească faptul că în anul 1970 - când inundaţiile au afectat 83 de localităţi în totalitate şi 1528 parţial, au fost evacuaţi 250.000 de locuitori şi au fost distruse 45.000 gospodării, în anii 2002-2003 apele râului Bistriţa, revărsate, au omorât 4 oameni, în timp ce în luna aprilie a anului 2013 un număr de 44 de localităţi au fost  afectate în 14 judeţe. „Anul 2013 - iunie - România din nou sub ape! Mii de oameni afectaţi, culturi distruse, pierderi de milioane de euro. Anul 2013 - octombrie, judeţul Galaţi - 9 oameni morţi, pierderi de peste 50 de milioane de euro. Şi exemplele pot continua! Cui aparţine responsabilitatea pentru aceste pierderi şi distrugeri? Conform legii, aceasta aparţine Guvernului, prin responsabilităţile atribuite MADR, aşa cum este precizat în Legea 138/2004 – «Răspunderea pentru coordonarea activităţilor de Îmbunătăţiri Funciare revine MADR sau oricărei alte autorităţi publice centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare». România a deţinut o infrastructură de îmbunătăţiri funciare pentru combaterea inundaţiilor printr-un activ compus din canale pentru evacuarea apei în exces şi colectare - pe o suprafaţă de 56.565 km, staţii de desecare -, şi anume 756 bucăţi, baraje din beton şi din gabioane, praguri şi căderi în amenajările de combaterea eroziunii solului în cuantum de  47.000 bucăţi, stăvilare, podeţe, dispozitive antişoc în număr de 4290 bucăţi. Suprafaţa amenajată pentru desecare - drenaj - 3.085.295 de ha, din care pentru evacuarea apei prin pompare - 1.463.927 de ha, evacuarea apei gravitaţional - 1.621.368 ha, drenuri de colectare şi absorbante - 33.477 buc. Amenajări de desecare în patrimoniu SNIF – 443”, se arată în declaraţia senatorului gălăţean. Acesta susţine că fenomenele de secetă şi inundaţiile cauzate de elementele hidrometeorologice extreme au tendinţă de aridizare pe suprafeţe importante, în special în Dobrogea, Bărăgan şi Podişul Moldovei, fapt constatat în toate rapoartele FAO, ONU, OECD, dar necunoscute MADR, cauzele principale fiind natura şi calitatea precară a controlului hidroameliorativ, dependentă faţă de infrastructură tehnică, comportamentul subversiv al responsabililor prin promovarea instituţională a ilegalităţii, care au condus la degradarea sectorului de îmbunătăţiri funciar, devalizarea şi furturi estimate la peste 16 miliarde euro. Senatorul Ichim atrage atenţia asupra faptului că toate aceste efecte afectează securitatea naţională, prin pierderile economice de producţie şi servicii, distrugerea infrastructurii în transport, energie, agricultură, cheltuieli bugetare suplimentare, necontrolate (dar prilej pentru furturi, acordare de lucrări/servicii „cu dedicaţie”) şi că în anul 2014 se poate constata că acest patrimoniu care ţine de siguranţa naţională nu mai există. „Din anul 1990 politica MADR, sub toate conducerile politice, a fost de distrugere a sectorului, iar în fruntea acestuia s-au aflat aceiaşi funcţionari - Valentin Apostol şi Alexandru Rădulescu - care instituţional şi managerial au participat la acest dezastru. Acest fapt se întâmplă şi în prezent sub directa conducere a şefilor MADR, respectiv Daniel Constantin şi Daniel Botanoiu, care sunt responsabili direcţi pentru toate dezastrele. La preluarea MADR aceştia cunoşteau toate activităţile efectuate de organele de control ale Corpului de Control al Primului Ministru, Corpului de Control al MADR, Curţii de Conturi, Comisiei de anchetă a Camerei Deputaţilor, acţiunilor de la Ministerul Public, DNA, dar nu au luat nicio măsură concretă pentru stoparea dezastrului. [...] Într-o ţară democratică aceste fapte se finalizează cu demisii, dar în România se întâmplă invers - se promovează vicepremieri. Se ridică întrebarea: unde sunt instituţiile de forţă ale statului care să facă lumină în acest sector vital economiei naţionale, respectiv SRI, Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, sub ale căror priviri a dispărut economia naţională? Funcţionarii acestor instituţii cunosc că sunt plătiţi din banul public colectat prin taxe şi impozite de la populaţie, pentru a proteja economia de hoţi?”, se mai arată în declaraţia politică a senatorului PNL Paul Ichim. 


Articole înrudite