Deputat Onuţ Atanasiu (PNL): ”Un altfel de viitor pentru România înseamnă altfel de şcoală” Recomandat

Miercuri, 27 Iulie 2022 15:47
Publicat în Politica
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Un învăţământ preuniversitar ce ţine cont de capacităţile şi aptitudinile fiecărui elev, conectat la nevoile sociale şi care oferă un statut ridicat profesorilor, acestea sunt doar câteva dintre principalele schimbări pe care le propune reforma şcolară.

Peste 10.000 de specialişti au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educaţia din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai bine pliată pe cerinţele pieţei dar şi pe nevoile elevilor, studenţilor, ale părinţilor şi profesorilor. 

Măsurile cuprinse în noile legi ale educaţiei sunt rezultatul celei mai ample consultări naţionale din domeniu şi reprezintă fundaţia primei reforme autentice a sistemului educaţional din România.

Care sunt principalele direcţii:

• Prin noile legi, şcoala va modela dezvoltarea individuală, în funcţie de capacităţile şi aptitudinile fiecărui elev. Evaluările se vor face după o grilă care va avea în vedere faptul că fiecare elev este diferit, atât în ritmul de învăţare, cât şi în materiile la care performează.

• Profesorii vor avea un grad mai mare de libertate în organizarea programei la clasă, pentru a se adapta capacităţii elevilor.

• Se reorganizează o serie de organisme şi modul în care funcţionează unităţile de învăţământ, pentru ca sistemul educaţional românesc să se pună în acord cu principiile practicate în Europa de Vest.

• Această reformă este una structurală, sistemică, majoră. Reformele care au avut loc din 1990 până acum au fost doar îmbunătăţiri sau adaptări minore ale sistemului de învăţământ impus în 1948. Această lege elimină complet sistemul din perioada comunistă (împreună cu micile lui adaptări mai recente) şi readuce în România un sistem educaţional practicat în prezent în Europa de Vest.

• Revenirea calităţii în actul educaţional din România are nevoie de o reformă majoră care să înlocuiască centralizarea cu personalizarea şi memorarea automată cu gândirea logică, analitică şi creativă.

Noul sistem se bazează pe educaţie personalizată pe capacităţi şi aptitudini, pentru atingerea potenţialului maxim al elevului:

• Urmărirea traseului şi a progresului unui elev vor fi mai uşor de făcut prin apariţia portofoliului personal educaţional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniţă. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar şi care au fost problemele, provocările ori performanţele.

• La finalul gimnaziului, consilierul şcolar şi dirigentele vor emite părinţilor o recomandare, care va avea în vedere opţiunile educaţionale şi profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fişei matricole şi a unei evaluări specifice.

• Curriculum va fi unul flexibil, adaptat aptitudinilor elevilor. Şcoala trebuie să ofere fiecărui elev în parte cea mai bună educaţie pe care acesta o poate primi, în funcţie de necesităţile acestuia şi de capacităţile lui. Se va pune accentul pe materiile la care elevul performează, urmând să scadă ponderea celor la care aptitudinile şi gradul de înţelegere sunt cele mai scăzute.

• Noul sistem urmăreşte reducerea analfabetismului funcţional. Elevii de azi trebuie să fie adulţii de mâine care pot gândi singuri, pot face conexiuni logice, pot să exprime un punct de vedere solid, ştiu să ceară argumente atunci când li se comunică informaţii şi să ia decizii bazate pe date concrete, verificabile.

În ceea ce priveşte profesorul, acestuia i se asigură o carieră atractivă şi un statut ridicat în societate:

• Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că îşi cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile şi nevoile acestora.

• Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii şi apoi vor putea susţine concursul naţional pentru titularizare.

• Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.

• Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor şi a creşterii calităţii în actul educaţiei. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerinţele momentului.

• Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept.

Şcoala: adaptarea la nevoile elevilor şi creşterii calităţii în educaţie

• Apare atributul de manager şcolar (directorul şi directorii adjuncţi de unitate de învăţământ), care se va acorda în funcţie de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuţiile ce privesc partea didactică, nu şi cea administrativă.

• Apare funcţia de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcţionari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învăţământ (utilităţi, curăţenie, dotări, reparaţii). 

• Se vor înfiinţa centre de excelenţă, unde elevii dotaţi vor putea să beneficieze de programe educaţionale pe măsura performanţelor.

• Elevii care ies din sistemul educaţional ca urmare a unor intervenţii medicale ce necesită internare pe perioade prelungite nu vor fi scoşi în afara sistemului educaţional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învăţare (Şcoala din spital)

• Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilităţi, tulburări de învăţare), pentru a oferi un acces universal la educaţie

• Învăţământul preşcolar va fi organizat sub forma unei educaţii timpurii, care să îi înveţe pe cei mici despre viaţa în comunitate şi să îi pregătească pentru contactul cu şcoala.

• Unităţile de învăţământ se pot grupa în consorţii, care pot să îşi pună la comun resursele didactice şi administrative. 

• Se înfiinţează Programul “Masă Sănătoasă în Şcoli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului şcolar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenţie selecţiei de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul şcolii.

Finanţarea: se elimină inechităţile din sistem

• Educaţiei i se va aloca 15% din bugetul general consolidat

• Se va acorda o atenţie burselor sociale şi de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educaţie, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparţin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educaţie, posibilitatea de a-şi găsi un drum mai bun în viaţă.

• Elevii care înregistrează rezultate slabe şi tind spre abandon vor fi integraţi în Programul “Învăţare remedială”, destinat celor cu dificultăţi în învăţare. Scopul programului este păstrarea unei şanse la educaţie, prin depăşirea dificultăţilor de învăţare.

• Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun.

Sistemul: mai flexibil, cu instituţii eficiente care modelează procesul educaţional şi dezvoltă carierele didactice ale profesorilor

• Se înfiinţează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, cu rol în introducerea informaticii în unităţile de învăţământ şi a digitalizării a cât mai multor servicii şi procese interne.

• Inspectoratele Şcolare Judeţene devin Direcţii Judeţene de Învăţământ Preuniversitar, care vor îngloba şi activitatea altor structuri judeţene existente. DJIP se vor ocupa de inspecţia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră- gradele didactice şi titlul didactic de profesor emerit şi alte atribuţii administrative privind organizarea procesului de învăţământ.

• Sistemul de învăţământ va fi conectat instituţiile şi companiile, pentru a se asigura o legătură între teoria predată în sistemul de învăţământ şi cunoştinţele practice pe care absolvenţii de licee sau şcoli profesionale necesare pe piaţa muncii.

• În cadrul acestui sistem de învăţământ dual, unităţile de învăţământ se pot grupa în consorţii, care pot crea campusuri profesionale integrate, ce vor fi parte a infrastructurii şcolare/universitare şi a infrastructurii companiilor şi partenerilor interesaţi.

• Se va înfiinţa Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară si Asigurarea Calităţii, în cadrul căreia va funcţiona Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, cu rol în respectarea normelor de etică şi de deontologie profesională în rândul corpului de cadre didactice.

• Se desfiinţează Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie şi, în locul lui, se  înfiinţează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, cu rol în realizarea, monitorizarea şi ajustarea curriculumului naţional, dar şi în organizarea evaluărilor şi a examenelor.

Nu putem avea o ţară „ca afară” cu învăţământ tributar perioadei comuniste.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu