Preşedintele PER Galaţi, Eugen Stamate, a transmis o scrisoare deschisă presei în care doreşte ca prin intermediul acesteia să primească o serie de răspunsuri în ceea ce priveşte modul în care au fost realizate două îndiguiri în judeţul Galaţi, pe care acesta le consideră a fi „asasinate ecologice”. Primul dig vizat este digul de încorsetare Brateş, în scrisoarea deschisă precizându-se că lacul Brateş era în anul 1962 unul din cele mai întinse lacuri din ţară, având o suprafaţă de 7.420 de hectare şi o adâncime medie de 3 metri, fiind o importantă bază de pescuit. „În anul 2013 lacul Brateş este o băltoacă colmatată de numai 2.100 ha, situată în conul de dejecţie Chineja. Mutilarea luciului de apă şi blocarea canalului Ghimia, de alimentare din Dunăre prin Prut, au fost «realizate» în urmă cu patru decenii. În această luptă cu natura s-a câştigat un polder de 5.000 ha iar microclimatul gălăţean a pierdut 35 milioane metri cubi pe an din evaporare, cât o Dunăre medie ce curge la Galaţi timp de 5.380 secunde. S-a mai pierdut şi importanta bază de pescuit. Vrem să se ştie că în prezent nu avem speranţe pentru o reconstrucţie ecologică”, declară Eugen Stamate.
Un al doilea dig care a atras atenţia ecologiştilor este digul Bădălan de la Cotul Pisicii, unde aceştia vor reconstrucţia ecologică pe o suprafaţă de 1.200 de hectare de la Cotul Pisicii. „Soluţia noastră, prezentată Guvernului Tăriceanu în anul 2007, era de reducere a înălţimii şi de transformare în dig submersibil. Echipa din Olanda care a analizat viitura din 2006 pe Dunăre a stabilit că acest avorton a ridicat nivelul apei cu 6 cm la Brăila, cu 7,5 cm la Galaţi şi cu 3 cm la Grindu. În consecinţă, a propus relocarea la terasamentul şoselei Galaţi-Giurgiuleşti, aşa cum îi stătea bine în anul 1965. Tot echipa din Olanda a propus pe teritoriul judeţului Tulcea un canal de inundaţii, de deversare, la sud de Grindu, care să reducă nivelul Dunării cu încă 11,5 cm la Brăila, cu 13 cm la Galaţi şi cu 12 cm la Grindu. Prin urmare, Dunărea nu desparte judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea, dacă vorbim serios despre Regiunea 2 (Sud – Est). Noi am arătat cât de mult s-a greşit. Vrem să ştim numele instituţiilor şi numele proiectanţilor, anul în care au fost finalizate digurile şi conţinutul memoriilor justificative”, solicită liderul PER Galaţi.
Este greu de înţeles de ce liderul PER Galaţi apelează la ajutorul mass media pentru a afla nişte răspunsuri legate de anumite teme care îl preocupă, deşi în mod firesc ar fi trebuit să facă cercetări şi să găsească şi să prezinte public motivaţiile care au stat la baza luării unor decizii, pe marginea cărora noi nu ne putem pronunţa dacă au fost sau nu „asasinate ecologice”.
