Odată cu venirea toamnei, care la români e sinonimă cu gospodărirea pentru intrarea în iarnă, problema asigurării utilităţilor a devenit una acută. Sunt asociaţii care nu beneficiază de apă potabilă, apă de spălat sau pentru toaletă, iar pentru la iarnă tot Galaţiul stă în aşteptarea unei veşti care să le dea locuitorilor siguranţa că va fi căldură la calorifere. Pentru că nu mai e mult până la alegerile locale, politicienii - atât cei angrenaţi acum în conducerea administrativă cât şi cei care doar aspiră la acest lucru - caută soluţii. Totuşi, din toată armata de politicieni gălăţeni, puţini sunt cei care chiar fac planuri serioase. Liberalii par cei mai activi în această perioadă, poate şi pentru faptul că există acea competiţie internă privind desemnarea candidatului la Primărie din partea PNL. Dintre ei, pe problema utilităţilor, consilierul judeţean Ion Ştefan pare a fi cel mai vehement.
„Nu cred că un oraş din Uniunea Europeană trebuie să îşi pună problema asigurării utilităţilor: apă rece, canalizare, apă caldă, încălzire, electricitate, gaze... Eu vă propun soluţii viabile de asigurare a utilităţilor în Galaţi”, spunea Ion Ştefan săptămâna trecută, de la microfon, pe scena Teatrului Dramatic, la dezbaterea PNL. Despre acelaşi lucru a vorbit, cu ceva vreme în urmă, şi în cadrul unei conferinţe de presă, la sediul partidului, când şi-a expus viziunea proprie asupra căilor de dezvoltare a oraşului.
„Galaţiul trebuie să asigure utilităţi pentru toţi. Ne trebuie o priză de apă proprie, ne trebuie apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate şi canalizare pentru fiecare dintre locuitorii urbei, nu doar pentru unii, iar contractele cu operatorii trebuie să fie corecte şi negociabile”, spune Ion Ştefan. Acesta a mai vorbit despre necesitatea dotării punctelor termice de cartier cu tehnologie modernă (biogaz, cogenerare sau biomasă), un proiect vital pentru municipalitate în condiţiile în care Apaterm a sucombat iar Calorgal s-a născut anemică şi pare o societate neviabilă.
Revenind la problema apei, Ion Ştefan a vorbit şi despre cişmelele publice, al căror număr trebuie mărit, dar şi despre un lucru despre care nu prea vorbeşte lumea: udarea spaţiului verde, care ar trebui să se facă folosind apă nepotabilă, provenită dintr-o reţea separată, pentru că nu e nomal ca unii să-şi ude grădina cu apă tratată iar alţii să nu aibă cu ce să facă mâncare.
